#femeia de la poarta închisorii
149,00 MDL
„Margo este femeia care își înțelege esențele într-o sală de judecată. Dragostea, ura, Dumnezeu, omul marginal dintr-un sat moldovenesc, copilăria traumatizantă, memoria familială, devenirea umană într-o lume abrazivă – iată dimensiunile narative ale acestei cărți. Un roman anti-poveste care ne mai spune o dată cine este Medeea. Existența psihotropă între iubire și omor, între amintirile copilăriei și realitatea dură, între celebritate și crimă, produce o scriitură intensă și surprinzătoare. Până la urmă, rămâne credința și iertarea, căci doar ele ne pot salva din încarcerarea lăuntrică.”
Maria Pilchin
#femeia de la poarta închisorii
149,00 MDL
„Margo este femeia care își înțelege esențele într-o sală de judecată. Dragostea, ura, Dumnezeu, omul marginal dintr-un sat moldovenesc, copilăria traumatizantă, memoria familială, devenirea umană într-o lume abrazivă – iată dimensiunile narative ale acestei cărți. Un roman anti-poveste care ne mai spune o dată cine este Medeea. Existența psihotropă între iubire și omor, între amintirile copilăriei și realitatea dură, între celebritate și crimă, produce o scriitură intensă și surprinzătoare. Până la urmă, rămâne credința și iertarea, căci doar ele ne pot salva din încarcerarea lăuntrică.”
Maria Pilchin
Montana
139,00 MDL
„Avem prin Montana poate cea mai serioasă și mai veridică proză despre enclava numită Transnistria. În acest retard mezozoic, timpul a înghețat, conservând în glaciațiunea sa politico-socială realitățile sovietice de care noi am și început să uităm. Miezul narațiunii reface epic războiul din Transnistria, văzut cu ochii unui copil și sedimentat apoi în psihicul zdruncinat al adultului. Sângerosul conflict e derulat prin mai multe episoade sinistre succedate cinematografic. Autorul își conduce cu mână forte personajele, toate credibile ca profiluri umane și ca entități ficționale. Detaliile cu revers simbolic – ceasul „Montana”, gutuile, cărțile tipărite cu caractere latine ș.a. – adaugă artisticitate prozei și mărturisesc în favoarea unui prozator pe deplin format, absolvit de ezitările noviciatului. Proza are antren, jocurile suspansului captivează și – mărturisesc eu, cititorul! – și că e unul dintre puținele noastre romane pe care nu vrei să le lași din mână.”
Eugen Lungu.
Montana
139,00 MDL
„Avem prin Montana poate cea mai serioasă și mai veridică proză despre enclava numită Transnistria. În acest retard mezozoic, timpul a înghețat, conservând în glaciațiunea sa politico-socială realitățile sovietice de care noi am și început să uităm. Miezul narațiunii reface epic războiul din Transnistria, văzut cu ochii unui copil și sedimentat apoi în psihicul zdruncinat al adultului. Sângerosul conflict e derulat prin mai multe episoade sinistre succedate cinematografic. Autorul își conduce cu mână forte personajele, toate credibile ca profiluri umane și ca entități ficționale. Detaliile cu revers simbolic – ceasul „Montana”, gutuile, cărțile tipărite cu caractere latine ș.a. – adaugă artisticitate prozei și mărturisesc în favoarea unui prozator pe deplin format, absolvit de ezitările noviciatului. Proza are antren, jocurile suspansului captivează și – mărturisesc eu, cititorul! – și că e unul dintre puținele noastre romane pe care nu vrei să le lași din mână.”
Eugen Lungu.
Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept
165,00 MDL
„Am scris undeva că Iulian Fruntașu părea pregătit de o autentică reinventare. Iată că autorul pășește, într-adevăr, dincolo de granițele care i-au consolidat deja poziția – ermetismul anarhist, imagismul bizantin, fantasmagoria savantă, alegorismul sentimental sau, pe scurt, eclectismul său clasicizant – reconvertind toate aceste calități lirice înspre mecanismele și dinamica prozei scurte. Prin îndrăznețe deteritorializări etice, geopolitice și estetice caută aceste povestiri să retraseze limitele decenței umane. Însă nu brutalismul discursivizării narative ar trebui să le acapareze cititorilor atenția, ci, dimpotrivă, subtilitatea ideologică cu care autorul critică, în fapt, atitudinile vociferate. Miza e una cu intenții teroriste, fiindcă Iulian Fruntașu știe că mai important și mai eficient e să alterezi felul în care gândești și mai puțin ceea ce gândești. Și nu ai cum să produci această schimbare decât din interior, printr-un soi de caricaturizare transparentă a heteroglosiei. Absurdul și ridicolul ies la iveală, iar mizeria și bâlciul condiției umane îți vor vorbi în mod necondiționat.”
Alex Ciorogar, revista Echinox.
Uneori trebuie să fii prost pentru a fi deștept
165,00 MDL
„Am scris undeva că Iulian Fruntașu părea pregătit de o autentică reinventare. Iată că autorul pășește, într-adevăr, dincolo de granițele care i-au consolidat deja poziția – ermetismul anarhist, imagismul bizantin, fantasmagoria savantă, alegorismul sentimental sau, pe scurt, eclectismul său clasicizant – reconvertind toate aceste calități lirice înspre mecanismele și dinamica prozei scurte. Prin îndrăznețe deteritorializări etice, geopolitice și estetice caută aceste povestiri să retraseze limitele decenței umane. Însă nu brutalismul discursivizării narative ar trebui să le acapareze cititorilor atenția, ci, dimpotrivă, subtilitatea ideologică cu care autorul critică, în fapt, atitudinile vociferate. Miza e una cu intenții teroriste, fiindcă Iulian Fruntașu știe că mai important și mai eficient e să alterezi felul în care gândești și mai puțin ceea ce gândești. Și nu ai cum să produci această schimbare decât din interior, printr-un soi de caricaturizare transparentă a heteroglosiei. Absurdul și ridicolul ies la iveală, iar mizeria și bâlciul condiției umane îți vor vorbi în mod necondiționat.”
Alex Ciorogar, revista Echinox.
Negrissimo
58,00 MDL
Un scriitor care a scris doar la negru, fără să-și semneze cărțile, se revoltă, vrea să plece, să fugă din asociația secretă unde se scriu cărți și pentru autorii ce încă nu s-au născut. Psihologia personajului care a scris mereu pentru alții este surprinsă între încercările fragmentare, poetice, dramatice de a-și exprima revolta și viața sentimentală a unei tinere/bătrâne femei (uneori și robot), care vrea să-și schimbe condiția. Romanul Negrissimo a obținut Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, la prima sa ediție, tot la Editura ARC, în 2003.
Negrissimo
58,00 MDL
Un scriitor care a scris doar la negru, fără să-și semneze cărțile, se revoltă, vrea să plece, să fugă din asociația secretă unde se scriu cărți și pentru autorii ce încă nu s-au născut. Psihologia personajului care a scris mereu pentru alții este surprinsă între încercările fragmentare, poetice, dramatice de a-și exprima revolta și viața sentimentală a unei tinere/bătrâne femei (uneori și robot), care vrea să-și schimbe condiția. Romanul Negrissimo a obținut Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, la prima sa ediție, tot la Editura ARC, în 2003.
Dincolo de beznă
145,00 MDL
Noul roman al Olgăi Căpățână Dincolo de beznă este o poveste a unui suflet rătăcit, o femeie care nu știe să iubească, nutrită de ură și orgolii. O noutate în scriitura autoarei o constituie elementele de roman polițist, conferind poveștii suspans și incitând cititorul. Totodată, romanul este o meditație despre dragoste, familie, sensul vieții, rostul femeii, dar și despre ură, gelozie, vanitate, ranchiună, sentimente care distrug suflete și vieți.
Dincolo de beznă
145,00 MDL
Noul roman al Olgăi Căpățână Dincolo de beznă este o poveste a unui suflet rătăcit, o femeie care nu știe să iubească, nutrită de ură și orgolii. O noutate în scriitura autoarei o constituie elementele de roman polițist, conferind poveștii suspans și incitând cititorul. Totodată, romanul este o meditație despre dragoste, familie, sensul vieții, rostul femeii, dar și despre ură, gelozie, vanitate, ranchiună, sentimente care distrug suflete și vieți.
Mai târziu cu o viață
57,00 MDL
„Astăzi putem constata că hieroglifa existenţială a poeziei lui Vasile Leviţchi nu s-a ofilit. La o nouă lectură, elixirul ei își păstrează tăria și rafinamentul, iar cititorul acestui timp postmodern, chiar dacă este tratat cu atâtea alte feluri de esenţe lirice (unele autentice, altele contrafăcute), cucerit sau, de multe ori, derutat de atâtea experienţe și extravaganţe (anti)poetice, cu siguranţă că mai are senzori pentru a recepta și acest fel de poezie.
Sperăm că (și) apariția acestei microantologii din creaţia lui Vasile Leviţchi în eleganta colecție „Primăvara poeților” va împiedica să se aștearnă iarba uitării și ignoranţei peste o operă lirică ce înnobilează demersurile poeziei dintotdeauna.” Arcadie SUCEVEANU
Mai târziu cu o viață
57,00 MDL
„Astăzi putem constata că hieroglifa existenţială a poeziei lui Vasile Leviţchi nu s-a ofilit. La o nouă lectură, elixirul ei își păstrează tăria și rafinamentul, iar cititorul acestui timp postmodern, chiar dacă este tratat cu atâtea alte feluri de esenţe lirice (unele autentice, altele contrafăcute), cucerit sau, de multe ori, derutat de atâtea experienţe și extravaganţe (anti)poetice, cu siguranţă că mai are senzori pentru a recepta și acest fel de poezie.
Sperăm că (și) apariția acestei microantologii din creaţia lui Vasile Leviţchi în eleganta colecție „Primăvara poeților” va împiedica să se aștearnă iarba uitării și ignoranţei peste o operă lirică ce înnobilează demersurile poeziei dintotdeauna.” Arcadie SUCEVEANU
Hipnotic
110,00 MDL
La o conferință internațională a istoricilor de la București, se întâlnesc doi bărbați tineri. Primul – Profiri Alexandrovici Svidrigailov, este un renumit istoric din Sankt-Petersburg, împătimit de Napoleon. Și mai renumit va deveni peste douăzeci de ani când o va omorî pe Marina, o studentă de care este îndrăgostit și, îndesându-i corpul tranșat în două valize, o va aruncă în Fontanka. Cel de-al doilea – Inocențiu Mavrogheni (prenume dobândit în timpul anilor de sihăstrie), e un istoric anonim din Chișinău, în schimb descendent (sau, poate un pretins descendent) al domnitorului Munteniei Nicolae Mavrogheni. Peste douăzeci de ani, în urma unui compromis moral, Inocențiu va deveni Ministru al Educației într-un guvern socialist. El mai are doi frați: unul e medic psihoterapeut, împătimit de hipnoză, celălalt – un declamator, angajat al Filarmonicii, dar și informator KGB care nu-și poate potoli zelul de turnător chiar și după ce dosarul lui a fost ars în curtea instituției, el continuând să-și depună săptămânal delațiunile la căsuța poștală nr.32. Sora lor vitregă, Hortensia, este o nimfomană și o piromană, dar și poeta care pretinde că scrie romanul Hipnotic. Chiar dacă nu se agreează, personajele sunt nevoite să constate la un moment dat (frații întrunindu-se, pe timp de pandemie, la doctor acasă, cu prilejul celor 40 de zile de la moartea tatălui lor) că viețile lor se intercalează într-un mod inexplicabil, misterios chiar, cu cea a lui Svidrigailov, iar destinele le sunt modelate de cele două mari figuri istorice: împăratul corsican al Franței și domnitorul fanariot al Țării Românești.
Hipnotic
110,00 MDL
La o conferință internațională a istoricilor de la București, se întâlnesc doi bărbați tineri. Primul – Profiri Alexandrovici Svidrigailov, este un renumit istoric din Sankt-Petersburg, împătimit de Napoleon. Și mai renumit va deveni peste douăzeci de ani când o va omorî pe Marina, o studentă de care este îndrăgostit și, îndesându-i corpul tranșat în două valize, o va aruncă în Fontanka. Cel de-al doilea – Inocențiu Mavrogheni (prenume dobândit în timpul anilor de sihăstrie), e un istoric anonim din Chișinău, în schimb descendent (sau, poate un pretins descendent) al domnitorului Munteniei Nicolae Mavrogheni. Peste douăzeci de ani, în urma unui compromis moral, Inocențiu va deveni Ministru al Educației într-un guvern socialist. El mai are doi frați: unul e medic psihoterapeut, împătimit de hipnoză, celălalt – un declamator, angajat al Filarmonicii, dar și informator KGB care nu-și poate potoli zelul de turnător chiar și după ce dosarul lui a fost ars în curtea instituției, el continuând să-și depună săptămânal delațiunile la căsuța poștală nr.32. Sora lor vitregă, Hortensia, este o nimfomană și o piromană, dar și poeta care pretinde că scrie romanul Hipnotic. Chiar dacă nu se agreează, personajele sunt nevoite să constate la un moment dat (frații întrunindu-se, pe timp de pandemie, la doctor acasă, cu prilejul celor 40 de zile de la moartea tatălui lor) că viețile lor se intercalează într-un mod inexplicabil, misterios chiar, cu cea a lui Svidrigailov, iar destinele le sunt modelate de cele două mari figuri istorice: împăratul corsican al Franței și domnitorul fanariot al Țării Românești.
Ultima bătălie pierdută
87,00 MDL
Romanul „Ultima bătălie pierdută” semnat de Iurie Bodrug este, putem spune, o radiografie a societății moldovenești din ultimii treizeci de ani, în care autorul scoate în evidență toate problemele cu care ne-am confruntat (și ne mai confruntăm) noi, românii din Basarabia, în această turbulentă și confuză perioadă de timp. Războiul din Transnistria, declanșat în martie 1992 de forțele separatiste proruse, este un subiect bine punctat în carte, romancierul încercând să ne arate, ducându-ne imaginar chiar pe linia I a frontului, realitatea netrucată a acestui măcel: o armată națională abia formată și absolut nepregătită pentru lupte, voluntari trimiși pe front fără arme și lăsați în voia sorții, lipsa unei strategii de apărare din partea conducerii de atunci a Republicii Moldova, care nu a știut să facă mai mult pentru combatanți decât să le trimită, în plină luptă, cântăreți în loc de o mâncare caldă, pentru a-i face să uite de frică și moarte etc., etc. Sărăcia, afacerile murdare, corupția, crimele organizate, dezordinea, hoția, protestele înscenate de anumiți politicieni în numele democrației, migrația spre o lume mai bună – toate aceste mizerii care mai apasă asupra noastră sunt oglindite pe larg în romanul lui Iurie Bodrug, amintindu-ne încă o dată că trăim undeva, la marginea civilizației, și marile noastre speranțe de altă dată au luat, din păcate, forma unor amarnice iluzii deșarte.
Amintim că Iurie Bodrug a debutat la Editura ARC în 1997, cu volumul de proză scurtă Flori pentru urșii albi, distins cu premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Ultima bătălie pierdută
87,00 MDL
Romanul „Ultima bătălie pierdută” semnat de Iurie Bodrug este, putem spune, o radiografie a societății moldovenești din ultimii treizeci de ani, în care autorul scoate în evidență toate problemele cu care ne-am confruntat (și ne mai confruntăm) noi, românii din Basarabia, în această turbulentă și confuză perioadă de timp. Războiul din Transnistria, declanșat în martie 1992 de forțele separatiste proruse, este un subiect bine punctat în carte, romancierul încercând să ne arate, ducându-ne imaginar chiar pe linia I a frontului, realitatea netrucată a acestui măcel: o armată națională abia formată și absolut nepregătită pentru lupte, voluntari trimiși pe front fără arme și lăsați în voia sorții, lipsa unei strategii de apărare din partea conducerii de atunci a Republicii Moldova, care nu a știut să facă mai mult pentru combatanți decât să le trimită, în plină luptă, cântăreți în loc de o mâncare caldă, pentru a-i face să uite de frică și moarte etc., etc. Sărăcia, afacerile murdare, corupția, crimele organizate, dezordinea, hoția, protestele înscenate de anumiți politicieni în numele democrației, migrația spre o lume mai bună – toate aceste mizerii care mai apasă asupra noastră sunt oglindite pe larg în romanul lui Iurie Bodrug, amintindu-ne încă o dată că trăim undeva, la marginea civilizației, și marile noastre speranțe de altă dată au luat, din păcate, forma unor amarnice iluzii deșarte.
Amintim că Iurie Bodrug a debutat la Editura ARC în 1997, cu volumul de proză scurtă Flori pentru urșii albi, distins cu premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova.
O logodnă în zori
89,00 MDL
Tudor Marin (25 ianuarie 1945 – 26 mai 2017) nu are o bibliografie prea bogată, printre cărţile publicate reţinându-se Un cer înalt de toamnă lungă (1985) şi, recent, Norii lui Magellan (2016). În sertar i-au rămas însă mai multe scrieri, printre care şi O logodire în zori, nuvelă inedită.
Titlul prozei e uşor parodic, de altfel întreg subiectul e pigmentat cu umor şi ironie, bine calibrate. Discursul e de la persoana I singular, naratorul povestind păţania sa, dar mai ales a colegului său, Anghel Alai, vedetă în devenire, interpret de estradă tot mai îndrăgit, prezent adesea la televiziunea moldovenească, la radio, aflându-se mereu în turnee, cu concerte prin sate şi la taberele de câmp. Ambii tineri se lansează într-o aventură neobişnuită, urcând în primul tren care soseşte în gară. Ajunşi într-un sat oarecare, nimeresc din întâmplare la o nuntă, unde sunt luaţi drept rude. Ce-a urmat, cititorul va afla parcurgând cartea. Subiectul nuvelei e plin de antren şi uimeşte prin neprevăzutul întâmplărilor.
O logodnă în zori
89,00 MDL
Tudor Marin (25 ianuarie 1945 – 26 mai 2017) nu are o bibliografie prea bogată, printre cărţile publicate reţinându-se Un cer înalt de toamnă lungă (1985) şi, recent, Norii lui Magellan (2016). În sertar i-au rămas însă mai multe scrieri, printre care şi O logodire în zori, nuvelă inedită.
Titlul prozei e uşor parodic, de altfel întreg subiectul e pigmentat cu umor şi ironie, bine calibrate. Discursul e de la persoana I singular, naratorul povestind păţania sa, dar mai ales a colegului său, Anghel Alai, vedetă în devenire, interpret de estradă tot mai îndrăgit, prezent adesea la televiziunea moldovenească, la radio, aflându-se mereu în turnee, cu concerte prin sate şi la taberele de câmp. Ambii tineri se lansează într-o aventură neobişnuită, urcând în primul tren care soseşte în gară. Ajunşi într-un sat oarecare, nimeresc din întâmplare la o nuntă, unde sunt luaţi drept rude. Ce-a urmat, cititorul va afla parcurgând cartea. Subiectul nuvelei e plin de antren şi uimeşte prin neprevăzutul întâmplărilor.
Omul-acvariu
57,00 MDL
Volumul de debut în poezie „Omul-acvariu” (Arc, 2018), scris în limba rusă de Ivan Pilchin, apare în 2020 și în limba română. O carte în care minimalismul textual e conjugat reușit cu profunzimea ideatică și cu imaginarul autentic al unui eu în căutarea sensurilor ascunse ale existenței. O nouă „ivanghelie” în care poezia este echivalentă cu dragostea, iar semnele mântuirii se manifestă prin epifaniile unui cotidian citadin. Pagini de scriitură confesivă și revelatorie despre omul recent al unei lumi amestecate.
Omul-acvariu
57,00 MDL
Volumul de debut în poezie „Omul-acvariu” (Arc, 2018), scris în limba rusă de Ivan Pilchin, apare în 2020 și în limba română. O carte în care minimalismul textual e conjugat reușit cu profunzimea ideatică și cu imaginarul autentic al unui eu în căutarea sensurilor ascunse ale existenței. O nouă „ivanghelie” în care poezia este echivalentă cu dragostea, iar semnele mântuirii se manifestă prin epifaniile unui cotidian citadin. Pagini de scriitură confesivă și revelatorie despre omul recent al unei lumi amestecate.
Vene și artere
63,00 MDL
„În cărțile de până acum ale Radmilei Popovici, atenția poetei se îndrepta, preponderent, către lumea afectivă a sinelui. „Vene și artere”, prin o serie de texte, anunță o nouă tendință – direcționarea privirii poetice către în afară, fie că este surprinsă, aproape fotografic, lumea reperelor ancestrale intrată în declin, fie că, pe un ton ușor declamativ, sunt puse în lumină defectele prezentului. Apelând la un limbaj oarecum blagianizat, autoarea poemului „peste noapte” ne lasă să urmărim risipirea trecutului și, totodată, transformarea timpurilor de odinioară în mister”… (Lucia Țurcanu)
Vene și artere
63,00 MDL
„În cărțile de până acum ale Radmilei Popovici, atenția poetei se îndrepta, preponderent, către lumea afectivă a sinelui. „Vene și artere”, prin o serie de texte, anunță o nouă tendință – direcționarea privirii poetice către în afară, fie că este surprinsă, aproape fotografic, lumea reperelor ancestrale intrată în declin, fie că, pe un ton ușor declamativ, sunt puse în lumină defectele prezentului. Apelând la un limbaj oarecum blagianizat, autoarea poemului „peste noapte” ne lasă să urmărim risipirea trecutului și, totodată, transformarea timpurilor de odinioară în mister”… (Lucia Țurcanu)
Niciun cerc nu se-nchide. Colecția „Primăvara poeților”
57,00 MDL
Născut la Cahul în 1920, refugiat la Brăila în 1944, apoi stabilit la Bucureşti, deţinut la Jilava şi în lagărele „cumplitului Canal” (1950-1954), pentru „crima de uneltire împotriva păcii”, apoi la Balta Brăilei şi Gherla (1958-1964) pentru că a lăsat să circule poemele concepute la Canal, Andrei Ciurunga, cunoscut şi ca Robert Cahuleanu (la naştere, Robert Eisenbraun), a publicat în timpul vieţii peste douăzeci de volume de versuri. Poetul cu origini basarabene este, de obicei, citat în studiile despre poezia detenţiei.
Afirmându-se ca poet al detenţiei, Andrei Ciurunga nu se limitează totuşi la această temă. După Mihai Cimpoi, el nu cultivă „numai ceremonialul suferinţei, ci şi ceremonialul iubirii şi ceremonialul dragostei de patrie şi de patria-mică – Basarabia”. Temele mari ale poeziei dintotdeauna – dragostea, patria, natura – sunt prezente în cărţile poetului, după cum o demonstrează şi actualul volum din colecţia „Primăvara poeţilor”.
Niciun cerc nu se-nchide. Colecția „Primăvara poeților”
57,00 MDL
Născut la Cahul în 1920, refugiat la Brăila în 1944, apoi stabilit la Bucureşti, deţinut la Jilava şi în lagărele „cumplitului Canal” (1950-1954), pentru „crima de uneltire împotriva păcii”, apoi la Balta Brăilei şi Gherla (1958-1964) pentru că a lăsat să circule poemele concepute la Canal, Andrei Ciurunga, cunoscut şi ca Robert Cahuleanu (la naştere, Robert Eisenbraun), a publicat în timpul vieţii peste douăzeci de volume de versuri. Poetul cu origini basarabene este, de obicei, citat în studiile despre poezia detenţiei.
Afirmându-se ca poet al detenţiei, Andrei Ciurunga nu se limitează totuşi la această temă. După Mihai Cimpoi, el nu cultivă „numai ceremonialul suferinţei, ci şi ceremonialul iubirii şi ceremonialul dragostei de patrie şi de patria-mică – Basarabia”. Temele mari ale poeziei dintotdeauna – dragostea, patria, natura – sunt prezente în cărţile poetului, după cum o demonstrează şi actualul volum din colecţia „Primăvara poeţilor”.