„Rebeliunea Nelly Cozaru” a fost adăugat în coș. Vezi coșul
Adaugă în favorite
Tudor Zbârnea. Reconfigurări fluide. Pictură
413,00 MDL
- ISBN: 978-9975-0-0529-6
- Anul apariției: 2021
- Format: 250x290mm
- Nr. de pagini: 220
- Tipul copertei: cartonată
În stoc
În Chișinău, livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 350 MDL
În afara Chișinăului (R.Moldova), livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 450 MDL
SKU:
9789975005296
Categorie:
Cărți de artă și albume
Albumul constituie o galerie a creației pictorului contemporan chișinăuian Tudor Zbârnea, o parte a lucrărilor sale într-o selecție a devenirii, însoțită de un consistent corp critic. Demersul pictorului construiește, cu o sensibilitate dozat modernistă, cu o creativitate care poartă responsabilitatea șarjei culturale și a sensului civilizației, punțile de consistență întremătoare cu valorile trecutului etnic. „Reconfigurări fluide” spune povestea unei trăiri noiprin topirea ritualică a temeliilor istorice într-o sensibilitate tonică a unui prezent profund semnificativ, greu de amintirea sensurilor consumate în numele ființei.
Fii primul care adaugi o recenzie la „Tudor Zbârnea. Reconfigurări fluide. Pictură” Anulează răspunsul
Produse similare
Mihai Dolgan. De ce au plâns ghitarele?
174,00 MDL
Prezentul volum, împreună cu ROCKul, "NOROC"-ul & NOI (apărut în 2013 la Editura ARC) formează o dilogie care proiectează creația distinsului muzician Mihai Dolgan asupra destinului generației "Noroc"-ului, pentru care sincronizarea cu ritmurile beatului și rockului a însemnat șansa de a evada din universul patriarhal și de a aspira la modernitate.
Cartea conține un CD cu 19 melodii.
Mihai Dolgan. De ce au plâns ghitarele?
174,00 MDL
Prezentul volum, împreună cu ROCKul, "NOROC"-ul & NOI (apărut în 2013 la Editura ARC) formează o dilogie care proiectează creația distinsului muzician Mihai Dolgan asupra destinului generației "Noroc"-ului, pentru care sincronizarea cu ritmurile beatului și rockului a însemnat șansa de a evada din universul patriarhal și de a aspira la modernitate.
Cartea conține un CD cu 19 melodii.
Stampe japoneze din perioadele Edo și Meiji
410,00 MDL
În volum au intrat o bună parte din stampele japoneze aflate în colecțiile Muzeului Național de Artă din Moldova. Sunt gravuri realizate cu matrițe de lemn și semnate de mari maeștri ukiyo-e din perioada Edo, începând cu anii treizeci ai secolului al XIX-lea, până la gravorii care au continuat aceeași direcție artistică și au creat în ultimele decenii ale respectivului secol, indicând trecerea la noua perioadă Meiji (1868-1912).
Albumul cuprinde o selecție a celor mai semnificative creații din maeștrii reprezentați în colecție. Printre ei, Katsukawa Shunsen (1762-1830?), Utagawa Kunimaru (1794-1829), Utagawa Hiroshige (1797-1885) și Kuniyoshi (1797-1861), Toyohara Chikanobu (1838-1912), Tsukioka Yoshitoshi (1839-1892) și mulți alții. Împărțite în secțiuni tematice, xilogravurile urmăresc cele mai populare subiecte ale marii piețe de imagini privind „Lumea în mișcare” (ukiyo-e) din epoca Edo (1603-1868): locuri celebre și portrete la fel de faimoase ale unor femei frumoase, ale actorilor de teatru kabuki, teme istorice, tradiții și legende, legate de eroi și bătălii din trecut, cunoscute din literatură și transpuse ulterior în reprezentări picturale pe paravane, suluri verticale și orizontale și, în final, în stampe color.
În perioada Meiji, xilogravurile au adoptat și unele teme inovatoare, ce au stârnit interesul societății japoneze moderne în care s-au produs transformări radicale în ceea ce privește valorile politice, religioase și artistice.
Albumul a apărut prin concursul și cu susținerea financiară a Ambasadei Japoniei în Republica Moldova.
Stampe japoneze din perioadele Edo și Meiji
410,00 MDL
În volum au intrat o bună parte din stampele japoneze aflate în colecțiile Muzeului Național de Artă din Moldova. Sunt gravuri realizate cu matrițe de lemn și semnate de mari maeștri ukiyo-e din perioada Edo, începând cu anii treizeci ai secolului al XIX-lea, până la gravorii care au continuat aceeași direcție artistică și au creat în ultimele decenii ale respectivului secol, indicând trecerea la noua perioadă Meiji (1868-1912).
Albumul cuprinde o selecție a celor mai semnificative creații din maeștrii reprezentați în colecție. Printre ei, Katsukawa Shunsen (1762-1830?), Utagawa Kunimaru (1794-1829), Utagawa Hiroshige (1797-1885) și Kuniyoshi (1797-1861), Toyohara Chikanobu (1838-1912), Tsukioka Yoshitoshi (1839-1892) și mulți alții. Împărțite în secțiuni tematice, xilogravurile urmăresc cele mai populare subiecte ale marii piețe de imagini privind „Lumea în mișcare” (ukiyo-e) din epoca Edo (1603-1868): locuri celebre și portrete la fel de faimoase ale unor femei frumoase, ale actorilor de teatru kabuki, teme istorice, tradiții și legende, legate de eroi și bătălii din trecut, cunoscute din literatură și transpuse ulterior în reprezentări picturale pe paravane, suluri verticale și orizontale și, în final, în stampe color.
În perioada Meiji, xilogravurile au adoptat și unele teme inovatoare, ce au stârnit interesul societății japoneze moderne în care s-au produs transformări radicale în ceea ce privește valorile politice, religioase și artistice.
Albumul a apărut prin concursul și cu susținerea financiară a Ambasadei Japoniei în Republica Moldova.
Alexandru Plămădeală
300,00 MDL
Pentru majoritatea oamenilor, Alexandru Plămădeală (1888-1940) este cunoscut mai ales ca autor al monumentului lui Ştefan cel Mare (amplasat la intrarea în Grădina Publică din Chişinău), monument care are o valoare profund simbolică pentru românii basarabeni. Pentru talentul şi măiestria sa artistică, în 1923 este distins cu Ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer, alături de mari plasticieni români – Constantin Brâncuşi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza. Sculptorul s-a afirmat şi ca un adevărat animator al vieţii culturale din Basarabia. În calitatea lui de director al Şcolii de Belle-Arte din Chişinău, va reuşi să modernizeze sistemul de învăţământ aristic din Basarabia, aliniindu-l, pe cât era posibil, la evoluţiile artistice europene.
Alexandru Plămădeală
300,00 MDL
Pentru majoritatea oamenilor, Alexandru Plămădeală (1888-1940) este cunoscut mai ales ca autor al monumentului lui Ştefan cel Mare (amplasat la intrarea în Grădina Publică din Chişinău), monument care are o valoare profund simbolică pentru românii basarabeni. Pentru talentul şi măiestria sa artistică, în 1923 este distins cu Ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer, alături de mari plasticieni români – Constantin Brâncuşi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza. Sculptorul s-a afirmat şi ca un adevărat animator al vieţii culturale din Basarabia. În calitatea lui de director al Şcolii de Belle-Arte din Chişinău, va reuşi să modernizeze sistemul de învăţământ aristic din Basarabia, aliniindu-l, pe cât era posibil, la evoluţiile artistice europene.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.