Destinul cuvintelor

Publicul larg e mai puţin atras de muzica clasică, din simplul motiv că pentru aceasta e necesară o pregătire specială, foarte puţini dintre ascultători beneficiind de o instruire în domeniu. Eminentul muzicolog Ion Gagim, autor a peste douăzeci de cărți, realizator de emisiuni radiofonice, încearcă, prin tot ceea ce face, să ne arate care sunt adevăratele valori ale muzicii, inițiindu-ne în special în tainele muzicii de cameră, a cărei frumusețe și profunzime egalează sublimul. Volumul recent adună în paginile sale un ciclu de emisiuni radiofonice menite să educe doritorilor dragostea faţă de această veche artă, dar mai ales să-i facă s-o înţeleagă. Emisiunile s-au desfășurat sub forma unui dialog dintre profesorul Ion Gagim și eventualii iubitori ai muzicii clasice, dornici să afle mai multe despre această miraculoasă artă. Explicaţiile adoptă un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor, materia de studiu incluzând opere magistrale semnate de marii compozitori ai lumii, precum Mozart, Bach, Ceaikovski, Chopin, Paganini, Schubert și alții. Putem audia, de exemplu, Lacrimosa lui Mozart, citind în paralel comentariul la această lucrare. Muzica clasică e cea care ne înnobilează sufletul și, prin intermediul acestei cărți, avem încă o ocazie să devenim mai receptivi și mai deschiși pentru frumuseţea ei.

“33 de dialoguri memorabile…” este o carte de interviuri realizate de Luminița Dumbrăveanu în cadrul emisiunii Focul din vatră de la Radio Moldova, între 1998 și 2001, câteva fiind realizate mai târziu la Vocea Basarabiei. Printre cei intervievați sunt personalități notorii din Republica Moldova (Eugen Doga, Mihai Cimpoi, Gheorghe Ghimpu, Vlad Pohilă, Nicolae Dabija, Leonida Lari ș.a) și din România (Gheorghe Zamfir, Vasile Șeicaru, George Pruteanu, Paul Bran etc.). Dialogurile sunt interesante mai ales sub aspect istoric, refăcând pas cu pas traseul Mișcării de Renaștere Națională și dezvăluind anumite detalii din culisele politicii (de ex., interviurile cu Ion Iliescu, Mircea Snegur și Ion Hadârcă). Multe amănunte importante pe care le aflăm din aceste interviuri sunt legate de apariția în mod clandestin a primelor numere ale ziarului Glasul, la Riga și Vilnus, în mai 1989. Iar mărturiile artiștilor intervievați vorbesc despre podurile culturale care s-au creat de-a lungul timpului dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului.