„Frânghie la cer. Colecția „Primăvara poeților”” a fost adăugat în coș. Vezi coșul
File din jurnalul de bord (al unui marinar cardiac)
59,00 MDL
- ISBN: 978-9975-0-0210-3
- Anul apariției: 2018
- Autor: Vitalie Răileanu
- Format: 150x240mm
- Nr. de pagini: 72
- Tipul copertei: broșată
În stoc
„Poezia lui Vitalie Răileanu nu e o plutire în derivă, căci există și un far luminos, semnalat discret, în acord cu poezia sa, printre valurile neogoite. Este vorba de chipul femeii precum Capul Bunei Speranțe. Femeia e „o străină statuie de sare”, în acord mai larg cu tradiția poetică, o imagine rămasă undeva pe uscat, spre care orgoliosul și temerarul timonier se îndreaptă și nu va ajunge niciodată. Poezia sa e o saga, atât de îndrăgită de poet, saga aparent invariabilă, aparent monotonă și aparent simplă, ca tema Mării.”
Grigore Chiper, critic literar
Fii primul care adaugi o recenzie la „File din jurnalul de bord (al unui marinar cardiac)”
Produse similare
Așchia. Nuvela care l-a îngrozit pe Lenin
92,00 MDL
Deși e o lucrare de ficțiune, nuvela reconstituie cu fidelitate „metodele de lucru” ale celui mai temut organ de reprimare politică din Uniunea Sovietică – renumita CEKA înființată de Dzerjinski la sugestia lui Lenin. Autorul, Vladimir Zazubrin (1895-1937), s-a documentat foarte serios, intervievând foștii cekiști despre felul cum erau executați cei condamnați de tribunalele sovietice. Scenele, de o cumplită ferocitate, oripilează și azi.
Istoricul rus Aleksei Tepleakov (n. 1967) bănuiește că prozatorului i-a servit drept prototip pentru crearea lui Andrei Srubov, protagonistul nuvelei, S. Șkitov, anarhist-comunist, adevărat asasin care a ajuns la conducerea GUBCEKA. Angrenat în oribilul conveier al morții, ucigând aproape zilnic zeci de oameni, mulți fără nicio vină, personajul însuși e „demascat” și condamnat la moarte de implacabila mașinărie marțială. Adică, în ultimă instanță, devine și el o așchie în malaxorul care macină fără întrerupere vieți omenești. Când i se anunță sentința, Srubov capotează psihic.
Scriitorul evocă în culori tragice, prin exces de elemente naturaliste, chinurile condamnaților, ceea ce trezește repulsia cititorului. Nuvela devine astfel un document acuzator la adresa poliției secrete sovietice și a servanților ei robotizați. Totuși, prozatorul e tentat să romantizeze „idealurile” revoluției și să justifice astfel aceste crime. Ca într-un thriller politic bine regizat, Vladimir Zazubrin și Valerian Pravduhin, prefațatorul nuvelei, erau executați și ei de NKVD!
Așchia. Nuvela care l-a îngrozit pe Lenin
92,00 MDL
Deși e o lucrare de ficțiune, nuvela reconstituie cu fidelitate „metodele de lucru” ale celui mai temut organ de reprimare politică din Uniunea Sovietică – renumita CEKA înființată de Dzerjinski la sugestia lui Lenin. Autorul, Vladimir Zazubrin (1895-1937), s-a documentat foarte serios, intervievând foștii cekiști despre felul cum erau executați cei condamnați de tribunalele sovietice. Scenele, de o cumplită ferocitate, oripilează și azi.
Istoricul rus Aleksei Tepleakov (n. 1967) bănuiește că prozatorului i-a servit drept prototip pentru crearea lui Andrei Srubov, protagonistul nuvelei, S. Șkitov, anarhist-comunist, adevărat asasin care a ajuns la conducerea GUBCEKA. Angrenat în oribilul conveier al morții, ucigând aproape zilnic zeci de oameni, mulți fără nicio vină, personajul însuși e „demascat” și condamnat la moarte de implacabila mașinărie marțială. Adică, în ultimă instanță, devine și el o așchie în malaxorul care macină fără întrerupere vieți omenești. Când i se anunță sentința, Srubov capotează psihic.
Scriitorul evocă în culori tragice, prin exces de elemente naturaliste, chinurile condamnaților, ceea ce trezește repulsia cititorului. Nuvela devine astfel un document acuzator la adresa poliției secrete sovietice și a servanților ei robotizați. Totuși, prozatorul e tentat să romantizeze „idealurile” revoluției și să justifice astfel aceste crime. Ca într-un thriller politic bine regizat, Vladimir Zazubrin și Valerian Pravduhin, prefațatorul nuvelei, erau executați și ei de NKVD!
Poezia BASA
80,00 MDL
Deși autoarea avertizează din capul locului că Poezia BASA „nu este o istorie a poeziei române din Basarabia, nu este un eseu despre evoluția acestui gen literar în stânga Prutului și nici o monografie“, impresia generală pe care ți-o lasă volumul e de ansamblu bine gândit și bine articulat, urmând o cât se poate de firească evoluție cronologică, însumând aproape un secol de poezie. Compartimentarea pe epoci și generații, ordonarea substanței analitice într-o anumită succesiune sporește senzația de întreg, fără goluri semnificative: Dogmă și rezistență (despre șaizeciști), Evadarea în metaforă (capitol dedicat șaptezeciștilor), Democratizare și sincronizare (fascicule consacrate optzeciștilor) ș.a.m.d. Astfel, acolada analitică are la un pol prima carte (Oglinzi fermecate, 1927) a lui Liviu Deleanu, iar la celălalt, volumul lui Nicolae Popa O mie de ani cu fața la soare (2019).
Poezia BASA
80,00 MDL
Deși autoarea avertizează din capul locului că Poezia BASA „nu este o istorie a poeziei române din Basarabia, nu este un eseu despre evoluția acestui gen literar în stânga Prutului și nici o monografie“, impresia generală pe care ți-o lasă volumul e de ansamblu bine gândit și bine articulat, urmând o cât se poate de firească evoluție cronologică, însumând aproape un secol de poezie. Compartimentarea pe epoci și generații, ordonarea substanței analitice într-o anumită succesiune sporește senzația de întreg, fără goluri semnificative: Dogmă și rezistență (despre șaizeciști), Evadarea în metaforă (capitol dedicat șaptezeciștilor), Democratizare și sincronizare (fascicule consacrate optzeciștilor) ș.a.m.d. Astfel, acolada analitică are la un pol prima carte (Oglinzi fermecate, 1927) a lui Liviu Deleanu, iar la celălalt, volumul lui Nicolae Popa O mie de ani cu fața la soare (2019).
Poetule, piaptănă-ți părul! Cincisprezece poeți neerlandezi
154,00 MDL
Antologia „Poetule, piaptănă-ți părul!” însumează cincisprezece poeți neerlandezi contemporani: de la Cees Nooteboom, născut în 1933, până la Hannah van Binsbergen, născută în 1993. Între cei doi, descoperim poeți diferiți, precum K. Schippers (care vine dinspre Dada), H.C. ten Berge și Arnoud van Adrichem (buni cunoscători ai poeziei din SUA), Menno Wigman (mlădiță a „fin de siècle”), Marije Langelaar (venită dinspre artele plastice)...
În prefața volumului, Jan H. Mysjkin descrie evoluția poeziei neerlandeze, de la poezia experimentală a anilor ´50 până la poezia Generației 2000 din Țările de Jos. De-a lungul deceniilor, se regăsesc succesiv tendințe neorealiste, neoromantice, postmoderne, scenice ș.a. Antologia oferă o panoplie de forme diverse, chiar contradictorii, fără a avea parti-pris-uri. Dacă poezia neerlandeză a fost dominată o jumătate de secol de certuri între poetici rivale, începând cu noul mileniu, descoperim un peisaj multiplu, dinamic și pașnic.
Tatjana Daan, directoare a Festivalului Poetry International de la Rotterdam din 1996 până în 2003, susținea că „poezia neerlandeză s-a lărgit enorm la nivelul limbajului și al tematicii. Poezia nu mai este condamnată la a sta pe un raft izolat în librăriile bune. Tradiția unei arte orientate spre scriitură, care are drept țintă un public-cititor, continuă cu o forță intactă, însă, grație poeților care se adresează mai degrabă unui public-auditoriu, poezia nu mai este destinată preponderent specialiștilor literari sau academicienilor. Poezia a devenit mai vizibilă, a obținut o audiență mai largă.”
Poetule, piaptănă-ți părul! Cincisprezece poeți neerlandezi
154,00 MDL
Antologia „Poetule, piaptănă-ți părul!” însumează cincisprezece poeți neerlandezi contemporani: de la Cees Nooteboom, născut în 1933, până la Hannah van Binsbergen, născută în 1993. Între cei doi, descoperim poeți diferiți, precum K. Schippers (care vine dinspre Dada), H.C. ten Berge și Arnoud van Adrichem (buni cunoscători ai poeziei din SUA), Menno Wigman (mlădiță a „fin de siècle”), Marije Langelaar (venită dinspre artele plastice)...
În prefața volumului, Jan H. Mysjkin descrie evoluția poeziei neerlandeze, de la poezia experimentală a anilor ´50 până la poezia Generației 2000 din Țările de Jos. De-a lungul deceniilor, se regăsesc succesiv tendințe neorealiste, neoromantice, postmoderne, scenice ș.a. Antologia oferă o panoplie de forme diverse, chiar contradictorii, fără a avea parti-pris-uri. Dacă poezia neerlandeză a fost dominată o jumătate de secol de certuri între poetici rivale, începând cu noul mileniu, descoperim un peisaj multiplu, dinamic și pașnic.
Tatjana Daan, directoare a Festivalului Poetry International de la Rotterdam din 1996 până în 2003, susținea că „poezia neerlandeză s-a lărgit enorm la nivelul limbajului și al tematicii. Poezia nu mai este condamnată la a sta pe un raft izolat în librăriile bune. Tradiția unei arte orientate spre scriitură, care are drept țintă un public-cititor, continuă cu o forță intactă, însă, grație poeților care se adresează mai degrabă unui public-auditoriu, poezia nu mai este destinată preponderent specialiștilor literari sau academicienilor. Poezia a devenit mai vizibilă, a obținut o audiență mai largă.”
Recenzii
Nu există recenzii până acum.