Muzica. Descifrarea tainei

Teo Chiriac ne pune pe masă o carte dificilă, solicitantă, o meditație când poetică, când filozofică, dar de fiecare dată profundă asupra lumii, creației, locului pe care îl avem în aceasta și temeiului pentru care existăm. O adevărată psihomahie, în care scriitorul izbutește să-și formuleze, la capătul unei bătălii extenuante cu propriile sale stări și idei, virtuți și vicii, atât crezul etic, cât și pe cel artistic, un crez ce poate arunca o lumină nouă inclusiv peste volumele sale de poezie publicate după 1996 încoace. “Fricțiunea dintre totul și nimic” s-a născut ca o provocare pentru autorul ei și va deveni, cu certitudine, o provocare pentru toți cei care o vor citi sau reciti. Și chiar dacă nu vom avea cu toții antene pentru quasarii lui Teo Chiriac, care emit dintr-o galaxie demult pierdută în hăurile timpului, îi vom aprecia efortul de a ne spune lucruri importante despre lumea de azi în preafrumoasa Limbă a lumii de ieri, o lume care năzuia și căuta adevărul și care credea cu sfințenie că atât viața, cât și cuvintele au întotdeauna un sens și că, tocmai de aceea, merită o formă aleasă. Iar pentru a înțelege ideea principală a cărții, nu este neapărat nevoie de „rigoare matematică, luciditate de diamant și suflet rănit”, ci de puțin curaj și de multă onestitate, atât cât să recunoaștem, alături de autor, că noua barbarie de azi este chiar acea gaură neagră care s-a format după explozia culturii de ieri și că, în iureșul nostru haotic, am ajuns să absorbim de-a valma și să distrugem totul din jur, inclusiv lumina care ne călăuzise pe vremuri. Adrian Ciubotaru

Însemnările autobiografice ale profesorului Tudor Cozari, un împătimit biolog moldovean, care a reușit să transmită și cititorilor săi fascinația pentru miracolul viului într-o multitudine de lucrări enciclopedice, comportă un interes aparte pentru valoarea sa antropologică, dată de reperele unui destin dinamic, într-un spațiu „încremenit” (I. Fruntașu), așa cum este percepută Basarabia. Oamenii acestui loc, aflat la răscruce de imperii și mentalități, sunt adevărații purtători ai istoriei și legendele vii, rescrise iar și iar, ale devenirii noastre. Performanța științifică mondială, avansul tehnologic și libertatea scriiturii literare de astăzi contextualizează oarecum așteptări superioare în raport cu astfel de demersuri. Surpriza acestei cărți, însă, este integrarea, într-un destin complex, marcat de condiția precară a omului nostru istoric, a înaltelor aspirații și provocări ale cunoașterii. Protagonistul basarabean este confruntat, spre deosebire de predecesorul Darwin, venind dintr-o altă dimensiune culturală și materială (savantul englez nu s-a preocupat nicio zi de câștigarea propriei existențe), cu alte date existențiale, vădit dezavantajoase științei, într-un secol ulterior, într-o istorie parcă inversă, care, în acest capăt de lume, o ia oarecum înapoi. Însă drumul unui copil semiorfan din părinți neșcoliți, dintr-o Moldovă vitregită, spre viața de universitar cu stagii de predare în mari catedre europene replantează speranțele noastre în bine, în contextul unui prezent parcă mai incert decât oricând, înfundat de pandemie, iarăși război și lipsa generală de orizont.