Omul-acvariu

Antologia cuprinde 17 scriitori, reprezentând toate generațiile prozei slovace contemporane. Cel mai în vârstă, Rudolf Dobiáš, este născut în 1934, iar cel mai tânăr, Jan Púček e abia trecut de treizeci de ani. Unii din prozatorii incluși în volum fac parte din pleiada de scriitori care au fost lansați sau formați ca artiști sub egida revistei Mladá tvorba („Creația tânără”), publicație îndrăzneață care a neglijat rigiditățile doctrinare ale realismului socialist și a promovat suflul modern al prozei occidentale (existențialismul, noul roman ș.a.). Începând cu 1956, în paginile revistei s-au afirmat tinerii pe atunci Pavel Vilikovský, Dušan Mitana, Dušan Dušek și alții. Anume aceşti temerari au pus bazele prozei slovace de azi. O antologie care include prozatori din diverse generații se face remarcată și printr-o larga paletă a diversităților structurale şi stilistice. Ceea ce înseamnă că volumul conține proză variată epic – de la cea de tip realist până la cea cu tentă postmodernistă (vezi proza textualist-livrescă a lui Marek Vadas Sunt un băiat din carte, piesă care dă și titlul volumului). Așa că orice cititor care va deschide antologia va găsi neapărat ceva care să-l atragă și să-l câștige în plan literar. În ultimii ani, Editura Arc și-a bucurat prietenii iubitori de carte cu o serie întreagă de literatură performantă din spațiul european: Coama leului pe pernă. Antologie de proză cehă contemporană; Poetule, piaptănă-ți părul! Cincisprezece poeți neerlandezi; Cu picioarele afară. Cincisprezece poeți flamanzi. În curs de pregătire e o nouă selecție care va prezenta poeții francofoni din Belgia.

Antologia „Poetule, piaptănă-ți părul!” însumează cincisprezece poeți neerlandezi contemporani: de la Cees Nooteboom, născut în 1933, până la Hannah van Binsbergen, născută în 1993. Între cei doi, descoperim poeți diferiți, precum K. Schippers (care vine dinspre Dada), H.C. ten Berge și Arnoud van Adrichem (buni cunoscători ai poeziei din SUA), Menno Wigman (mlădiță a „fin de siècle”), Marije Langelaar (venită dinspre artele plastice)... În prefața volumului, Jan H. Mysjkin descrie evoluția poeziei neerlandeze, de la poezia experimentală a anilor ´50 până la poezia Generației 2000 din Țările de Jos. De-a lungul deceniilor, se regăsesc succesiv tendințe neorealiste, neoromantice, postmoderne, scenice ș.a. Antologia oferă o panoplie de forme diverse, chiar contradictorii, fără a avea parti-pris-uri. Dacă poezia neerlandeză a fost dominată o jumătate de secol de certuri între poetici rivale, începând cu noul mileniu, descoperim un peisaj multiplu, dinamic și pașnic. Tatjana Daan, directoare a Festivalului Poetry International de la Rotterdam din 1996 până în 2003, susținea că „poezia neerlandeză s-a lărgit enorm la nivelul limbajului și al tematicii. Poezia nu mai este condamnată la a sta pe un raft izolat în librăriile bune. Tradiția unei arte orientate spre scriitură, care are drept țintă un public-cititor, continuă cu o forță intactă, însă, grație poeților care se adresează mai degrabă unui public-auditoriu, poezia nu mai este destinată preponderent specialiștilor literari sau academicienilor. Poezia a devenit mai vizibilă, a obținut o audiență mai largă.”