„Leonid Grigoraşenco” a fost adăugat în coș. Vezi coșul
Picătura de artă
196,00 MDL
- ISBN: 978-9975-0-0829-7
- Anul apariției: 2024
- Format: 170x230mm
- Nr. de pagini: 103
- Tipul copertei: cartonată
În stoc
Cum ignor din principiu Facebookul și nu ascult de câteva „secole” radioul, eseurile Augustinei Reniță-Mirjol m-au luat prin surprindere. La noi, despre artă, se scrie fie încruntat-teoretic, în termeni profesorali, fie cu excultări școlărești ce trădează amatorismul. (Știu doar câteva condeie de aici care evită cu grație aceste capcane lipicioase.) Textele tinerei autoare nu pretind însă la cugetări și aprofundări abisale referitoare la temele pe care le frecventează – de aici și titlul lucrării ales cu mult bun-simț: Picătura de artă. Fiecare fascicul are dimensiunea modestă a unei tablete care se fixează fie pe un artist (Vermeer, Micul Eden de la Mitoc, Fereastra de la Tiraspol ș.a.), fie pe un fenomen (Limbajul albastrului), fie pe o operă anume (Un alt unghi). Sau sunt reflecții combinatorii, îmbinând efuziunile liric-emoționale cu notele de călătorie (vezi chiar eseul de început: Arta explozivă).
Eugen LUNGU
Fii primul care adaugi o recenzie la „Picătura de artă”
Produse similare
Mihai Dolgan. De ce au plâns ghitarele?
174,00 MDL
Prezentul volum, împreună cu ROCKul, "NOROC"-ul & NOI (apărut în 2013 la Editura ARC) formează o dilogie care proiectează creația distinsului muzician Mihai Dolgan asupra destinului generației "Noroc"-ului, pentru care sincronizarea cu ritmurile beatului și rockului a însemnat șansa de a evada din universul patriarhal și de a aspira la modernitate.
Cartea conține un CD cu 19 melodii.
Mihai Dolgan. De ce au plâns ghitarele?
174,00 MDL
Prezentul volum, împreună cu ROCKul, "NOROC"-ul & NOI (apărut în 2013 la Editura ARC) formează o dilogie care proiectează creația distinsului muzician Mihai Dolgan asupra destinului generației "Noroc"-ului, pentru care sincronizarea cu ritmurile beatului și rockului a însemnat șansa de a evada din universul patriarhal și de a aspira la modernitate.
Cartea conține un CD cu 19 melodii.
Arta maeștrilor basarabeni din secolul XX
400,00 MDL
„...Albumul Arta maeștrilor basarabeni din secolul XX formează o sugestivă radiografie intelectuală a artelor plastice și decorative din „mesopotamia” pruto-nistreană a ultimului secol. El este, prin excelență, un gest de apreciere din partea contemporanilor a operei înaintașilor lor, un mic panteon al personalităților din sfera artelor vizuale, un muzeu imaginar, imprimat pe hârtie, a principalelor lor creații.” Constantin I. Ciobanu
Arta maeștrilor basarabeni din secolul XX
400,00 MDL
„...Albumul Arta maeștrilor basarabeni din secolul XX formează o sugestivă radiografie intelectuală a artelor plastice și decorative din „mesopotamia” pruto-nistreană a ultimului secol. El este, prin excelență, un gest de apreciere din partea contemporanilor a operei înaintașilor lor, un mic panteon al personalităților din sfera artelor vizuale, un muzeu imaginar, imprimat pe hârtie, a principalelor lor creații.” Constantin I. Ciobanu
Alexandru Plămădeală
300,00 MDL
Pentru majoritatea oamenilor, Alexandru Plămădeală (1888-1940) este cunoscut mai ales ca autor al monumentului lui Ştefan cel Mare (amplasat la intrarea în Grădina Publică din Chişinău), monument care are o valoare profund simbolică pentru românii basarabeni. Pentru talentul şi măiestria sa artistică, în 1923 este distins cu Ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer, alături de mari plasticieni români – Constantin Brâncuşi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza. Sculptorul s-a afirmat şi ca un adevărat animator al vieţii culturale din Basarabia. În calitatea lui de director al Şcolii de Belle-Arte din Chişinău, va reuşi să modernizeze sistemul de învăţământ aristic din Basarabia, aliniindu-l, pe cât era posibil, la evoluţiile artistice europene.
Alexandru Plămădeală
300,00 MDL
Pentru majoritatea oamenilor, Alexandru Plămădeală (1888-1940) este cunoscut mai ales ca autor al monumentului lui Ştefan cel Mare (amplasat la intrarea în Grădina Publică din Chişinău), monument care are o valoare profund simbolică pentru românii basarabeni. Pentru talentul şi măiestria sa artistică, în 1923 este distins cu Ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer, alături de mari plasticieni români – Constantin Brâncuşi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza. Sculptorul s-a afirmat şi ca un adevărat animator al vieţii culturale din Basarabia. În calitatea lui de director al Şcolii de Belle-Arte din Chişinău, va reuşi să modernizeze sistemul de învăţământ aristic din Basarabia, aliniindu-l, pe cât era posibil, la evoluţiile artistice europene.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.