0-60-320-007 Contactează-ne Luni-Vineri 09:00-16:00
Theodor Kiriacoff
300,00 MDL
- ISBN: 978-9975-61-413-9
- Anul apariției: 2005
- Autor: Studiu introductiv de Tudor Stavilă
- Format: 220x300mm
- Nr. de pagini: 80
- Tipul copertei: ilustrată, broşată
- Colecție: Maeştri basarabeni din secolul XX
În stoc
Puţini artişti plastici din Basarabia interbelică au avut realizări de valoare în diverse genuri ale artelor frumoase, Theodor Kiriacoff fiind unul dintre primii printre ei. Scenograf excelent la teatrele din Chişinău, Iaşi şi Bucureşti, el a fost un magician al scenei, transformând dramaturgia textului într-o imagine vizuală a inventivităţii plastice, care reflecta în egală măsură ingeniozitatea scenelor din oraşele arabe sau nipone, ruseşti sau europene, imprimându-le particularităţile unui anumit areal geografic. Talentul şi sensibilitatea plastică i-au permis lui Theodor Kiriacoff să realizeze ilustraţii pentru renumitele poveşti ale lui Ion Creangă, pentru proza şi poezia lui Mihai Eminescu, Nikolai Gogol, Anton Pann, Ludovic Dauş, Dimitrie Iov, Felix Aderca, creând la acelaşi nivel profesionist opere de xilogravură şi linogravură, prezente astăzi, ca rarităţi, în colecţiile muzeelor din Bucureşti şi Chişinău.Discipol al basarabeanului Auguste Baillayre şi al emigrantului rus Gheorghe Pojedaeff, pictorul a îmbinat firesc cultura universală a primului şi măiestria scenografică a ultimului, mărturie fiind referinţele lui Adrian Maniu, Liviu Rebreanu, Ion Sava şi ale multor altor personalităţi ale timpului.
Fii primul care adaugi o recenzie la „Theodor Kiriacoff”
Produse similare
De la șatră la palat
240,00 MDL
După secole de peregrinări cu șatra, după nopți petrecute în corturi de pânză sau în bordeie, romii, acest popor iubitor de libertate, s-au statornicit în sate sau orașe, au format comunități compacte, construindu-și casele la care, poate, au visat ani și ani.
Una dintre aceste comunități se află astăzi în Dealul Țiganilor din Soroca, un cartier ce impresionează prin diversitatea arhitecturală. Veți descoperi aici adevărate palate, cu tot felul de turnuri și turnulețe, cu coloane și porticuri, cu statui și basoreliefuri, cu fațade viu-colorate, placate cu ceramică specială și mozaic, cu garduri și porți înalte, forjate din metal costisitor. Multe dintre aceste construcții sunt replici ale unor clădiri celebre din lume: Capitoliul din Washington, Teatrul Bol’șoi din Moscova, Bazilica Sf. Petru din Vatican etc., etc.
Și mai uluitoare este îmbinarea dintre eclectismul luxuriant al edificiilor și modul de viață al romilor, care au păstrat aproape intacte tradițiile și obiceiurile ancestrale.
Nicolae Bulat și Vadim Șterbate ne propun, prin albumul “De la șatră la palat”, o incursiune în istoria romilor, dar și o călătorie în lumea fastului și a contrastelor din Dealul Țiganilor, una dintre cele mai captivante atracții turistice din orașul Soroca.
De la șatră la palat
240,00 MDL
După secole de peregrinări cu șatra, după nopți petrecute în corturi de pânză sau în bordeie, romii, acest popor iubitor de libertate, s-au statornicit în sate sau orașe, au format comunități compacte, construindu-și casele la care, poate, au visat ani și ani.
Una dintre aceste comunități se află astăzi în Dealul Țiganilor din Soroca, un cartier ce impresionează prin diversitatea arhitecturală. Veți descoperi aici adevărate palate, cu tot felul de turnuri și turnulețe, cu coloane și porticuri, cu statui și basoreliefuri, cu fațade viu-colorate, placate cu ceramică specială și mozaic, cu garduri și porți înalte, forjate din metal costisitor. Multe dintre aceste construcții sunt replici ale unor clădiri celebre din lume: Capitoliul din Washington, Teatrul Bol’șoi din Moscova, Bazilica Sf. Petru din Vatican etc., etc.
Și mai uluitoare este îmbinarea dintre eclectismul luxuriant al edificiilor și modul de viață al romilor, care au păstrat aproape intacte tradițiile și obiceiurile ancestrale.
Nicolae Bulat și Vadim Șterbate ne propun, prin albumul “De la șatră la palat”, o incursiune în istoria romilor, dar și o călătorie în lumea fastului și a contrastelor din Dealul Țiganilor, una dintre cele mai captivante atracții turistice din orașul Soroca.
Andrei Sârbu
300,00 MDL
Artist plastic de factură intelectuală, colorist extrem de rafinat, Andrei Sârbu (1950-2000) este acea personalitate din peisajul cultural basarabean care asigură o legătură temeinică între arta maeştrilor mai vârstnici ai generaţiei interbelice şi experienţele artiştilor contemporani, formaţi deja în anii „restructurării“ gorbacioviste. Discipol şi elev al lui Mihail Grecu, Sârbu a reuşit să se impună prin propria-i manieră. O trecere în revistă a seriilor artistului probează evoluţia logică de la limbajul pop art-ului şi al realismului fotografic spre limbajul picturii abstract-intelectualiste şi al picturii lirico-abstracte (în care se pot întrezări şi unele aluzii la motive figurative). Pentru A. Sârbu decisivă este necondiţionarea gestului artistului în raport cu „instanţa“ restrictivă a raţiunii. Acesta este, de fapt, un principiu fundamental al creaţiei pur intuitive – al acelei creaţii în care transcendentalul coboară pe căi nebănuite în sfera lumii materiale. Datorită unor minuscule, abia perceptibile treceri de la o tonalitate la alta, dar şi unor scuturări impulsive ale penelului, operele lui Andrei Sârbu posedă un limbaj şi o arhitectonică absolut inconfundabile. Relevantă în creaţia artistului e şi cromatica restrictivă (generatoare de grisaille), alternând uneori cu etalări caleidoscopice ale întregului spectru cromatic.
Andrei Sârbu
300,00 MDL
Artist plastic de factură intelectuală, colorist extrem de rafinat, Andrei Sârbu (1950-2000) este acea personalitate din peisajul cultural basarabean care asigură o legătură temeinică între arta maeştrilor mai vârstnici ai generaţiei interbelice şi experienţele artiştilor contemporani, formaţi deja în anii „restructurării“ gorbacioviste. Discipol şi elev al lui Mihail Grecu, Sârbu a reuşit să se impună prin propria-i manieră. O trecere în revistă a seriilor artistului probează evoluţia logică de la limbajul pop art-ului şi al realismului fotografic spre limbajul picturii abstract-intelectualiste şi al picturii lirico-abstracte (în care se pot întrezări şi unele aluzii la motive figurative). Pentru A. Sârbu decisivă este necondiţionarea gestului artistului în raport cu „instanţa“ restrictivă a raţiunii. Acesta este, de fapt, un principiu fundamental al creaţiei pur intuitive – al acelei creaţii în care transcendentalul coboară pe căi nebănuite în sfera lumii materiale. Datorită unor minuscule, abia perceptibile treceri de la o tonalitate la alta, dar şi unor scuturări impulsive ale penelului, operele lui Andrei Sârbu posedă un limbaj şi o arhitectonică absolut inconfundabile. Relevantă în creaţia artistului e şi cromatica restrictivă (generatoare de grisaille), alternând uneori cu etalări caleidoscopice ale întregului spectru cromatic.
Alexandru Plămădeală
300,00 MDL
Pentru majoritatea oamenilor, Alexandru Plămădeală (1888-1940) este cunoscut mai ales ca autor al monumentului lui Ştefan cel Mare (amplasat la intrarea în Grădina Publică din Chişinău), monument care are o valoare profund simbolică pentru românii basarabeni. Pentru talentul şi măiestria sa artistică, în 1923 este distins cu Ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer, alături de mari plasticieni români – Constantin Brâncuşi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza. Sculptorul s-a afirmat şi ca un adevărat animator al vieţii culturale din Basarabia. În calitatea lui de director al Şcolii de Belle-Arte din Chişinău, va reuşi să modernizeze sistemul de învăţământ aristic din Basarabia, aliniindu-l, pe cât era posibil, la evoluţiile artistice europene.
Alexandru Plămădeală
300,00 MDL
Pentru majoritatea oamenilor, Alexandru Plămădeală (1888-1940) este cunoscut mai ales ca autor al monumentului lui Ştefan cel Mare (amplasat la intrarea în Grădina Publică din Chişinău), monument care are o valoare profund simbolică pentru românii basarabeni. Pentru talentul şi măiestria sa artistică, în 1923 este distins cu Ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer, alături de mari plasticieni români – Constantin Brâncuşi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza. Sculptorul s-a afirmat şi ca un adevărat animator al vieţii culturale din Basarabia. În calitatea lui de director al Şcolii de Belle-Arte din Chişinău, va reuşi să modernizeze sistemul de învăţământ aristic din Basarabia, aliniindu-l, pe cât era posibil, la evoluţiile artistice europene.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.