Mihail Grecu

Actualul volum continuă ampla exegeză începută de Tudor Stavilă prin monografia Artele frumoase din Basarabia în secolul al XX-lea (Arc, 2019). În prezentul studiu, autorul urmăreşte în special modurile în care a fost influenţată arta locală de cea de peste Prut, dar şi de direcţiile dominante în Rusia şi Ucraina. Istoria artei basarabene demonstrează că după anexarea de către Rusia, în 1812, a părţii de răsărit a Moldovei, drept consecinţă a războaielor ruso-turce, pe acest teritoriu, numit Basarabia, a continuat să se dezvolte o cultură artistică cu elemente specifice. Având izvoare generale comune cu vechea şi valoroasa cultură a Principatelor Române, ce creează în 1859 statul România, cultura Basarabiei, treptat, capătă unele particularităţi specifice, care s-au manifestat plenar şi în arta plastică. Apariţia târzie a artei profesionale în mediul ortodox, comparativ cu cel catolic, demonstrează vitalitatea unei mentalităţi specifice, caracteristice pentru fiecare ambianţă în parte. Drept argument pentru această ipoteză ar servi studierea fenomenelor artistice separat, cum ar fi în Rusia, Ucraina şi România, ca regiune ortodoxă, de care în permanenţă a fost dependentă situaţia istorică şi culturală a Basarabiei şi în Occident, care a furnizat şi a importat cultura laică. O asemenea abordare pare deosebit de importantă, deoarece această cale ne permite să stabilim legăturile comune şi tendinţele dezvoltării caracteristice pentru arta acestei regiuni şi calităţile sale distinctive, comparându-le şi analizându-le cu procesele similare din cultura Basarabiei. 48 de planșe color.