„Niciun cerc nu se-nchide. Colecția „Primăvara poeților”” a fost adăugat în coș. Vezi coșul
Adaugă în favorite
File din jurnalul de bord (al unui marinar cardiac)
59,00 MDL
- ISBN: 978-9975-0-0210-3
- Anul apariției: 2018
- Autor: Vitalie Răileanu
- Format: 150x240mm
- Nr. de pagini: 72
- Tipul copertei: broșată
În stoc
În Chișinău, livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 350 MDL
În afara Chișinăului (R.Moldova), livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 450 MDL
SKU:
9789975002103
Categorie:
Proză, poezie și dramaturgie
„Poezia lui Vitalie Răileanu nu e o plutire în derivă, căci există și un far luminos, semnalat discret, în acord cu poezia sa, printre valurile neogoite. Este vorba de chipul femeii precum Capul Bunei Speranțe. Femeia e „o străină statuie de sare”, în acord mai larg cu tradiția poetică, o imagine rămasă undeva pe uscat, spre care orgoliosul și temerarul timonier se îndreaptă și nu va ajunge niciodată. Poezia sa e o saga, atât de îndrăgită de poet, saga aparent invariabilă, aparent monotonă și aparent simplă, ca tema Mării.”
Grigore Chiper, critic literar
Fii primul care adaugi o recenzie la „File din jurnalul de bord (al unui marinar cardiac)” Anulează răspunsul
Produse similare
Regina nopții
85,00 MDL
După o căsătorie nereușiră, Adriana se dedică întru totul carierei și ajunge să conducă o revistă pentru femei din Bruxelles, până când, într-o zi, decide să meargă pe insula grecească Chios... Abia acum începe adevărata cunoaștere de sine a protagonistei.
Iubiri pătimașe, dezamăgiri, despărțiri, reîntâlniri, regrete – toate se regăsesc în romanul Regina nopții al Liliei Calancea. Între ploile reci de la Bruxelles și soarele scânteietor din Chios, se desfășoară drame sentimentale care o ajută pe Adriana să redescopere femeia din ea și să creadă în miracolul ce poate să schimbe deznodământul.
Senzual și răvășitor, romanul Regina nopții se citește pe nerăsuflate, lăsându-ne față în față cu întrebarea: oare toate iubirile mari au un final chinuitor? Sau poate că tocmai sfârșitul lor tragic le înalță în ochii oamenilor?
Regina nopții
85,00 MDL
După o căsătorie nereușiră, Adriana se dedică întru totul carierei și ajunge să conducă o revistă pentru femei din Bruxelles, până când, într-o zi, decide să meargă pe insula grecească Chios... Abia acum începe adevărata cunoaștere de sine a protagonistei.
Iubiri pătimașe, dezamăgiri, despărțiri, reîntâlniri, regrete – toate se regăsesc în romanul Regina nopții al Liliei Calancea. Între ploile reci de la Bruxelles și soarele scânteietor din Chios, se desfășoară drame sentimentale care o ajută pe Adriana să redescopere femeia din ea și să creadă în miracolul ce poate să schimbe deznodământul.
Senzual și răvășitor, romanul Regina nopții se citește pe nerăsuflate, lăsându-ne față în față cu întrebarea: oare toate iubirile mari au un final chinuitor? Sau poate că tocmai sfârșitul lor tragic le înalță în ochii oamenilor?
Așchia. Nuvela care l-a îngrozit pe Lenin
92,00 MDL
Deși e o lucrare de ficțiune, nuvela reconstituie cu fidelitate „metodele de lucru” ale celui mai temut organ de reprimare politică din Uniunea Sovietică – renumita CEKA înființată de Dzerjinski la sugestia lui Lenin. Autorul, Vladimir Zazubrin (1895-1937), s-a documentat foarte serios, intervievând foștii cekiști despre felul cum erau executați cei condamnați de tribunalele sovietice. Scenele, de o cumplită ferocitate, oripilează și azi.
Istoricul rus Aleksei Tepleakov (n. 1967) bănuiește că prozatorului i-a servit drept prototip pentru crearea lui Andrei Srubov, protagonistul nuvelei, S. Șkitov, anarhist-comunist, adevărat asasin care a ajuns la conducerea GUBCEKA. Angrenat în oribilul conveier al morții, ucigând aproape zilnic zeci de oameni, mulți fără nicio vină, personajul însuși e „demascat” și condamnat la moarte de implacabila mașinărie marțială. Adică, în ultimă instanță, devine și el o așchie în malaxorul care macină fără întrerupere vieți omenești. Când i se anunță sentința, Srubov capotează psihic.
Scriitorul evocă în culori tragice, prin exces de elemente naturaliste, chinurile condamnaților, ceea ce trezește repulsia cititorului. Nuvela devine astfel un document acuzator la adresa poliției secrete sovietice și a servanților ei robotizați. Totuși, prozatorul e tentat să romantizeze „idealurile” revoluției și să justifice astfel aceste crime. Ca într-un thriller politic bine regizat, Vladimir Zazubrin și Valerian Pravduhin, prefațatorul nuvelei, erau executați și ei de NKVD!
Așchia. Nuvela care l-a îngrozit pe Lenin
92,00 MDL
Deși e o lucrare de ficțiune, nuvela reconstituie cu fidelitate „metodele de lucru” ale celui mai temut organ de reprimare politică din Uniunea Sovietică – renumita CEKA înființată de Dzerjinski la sugestia lui Lenin. Autorul, Vladimir Zazubrin (1895-1937), s-a documentat foarte serios, intervievând foștii cekiști despre felul cum erau executați cei condamnați de tribunalele sovietice. Scenele, de o cumplită ferocitate, oripilează și azi.
Istoricul rus Aleksei Tepleakov (n. 1967) bănuiește că prozatorului i-a servit drept prototip pentru crearea lui Andrei Srubov, protagonistul nuvelei, S. Șkitov, anarhist-comunist, adevărat asasin care a ajuns la conducerea GUBCEKA. Angrenat în oribilul conveier al morții, ucigând aproape zilnic zeci de oameni, mulți fără nicio vină, personajul însuși e „demascat” și condamnat la moarte de implacabila mașinărie marțială. Adică, în ultimă instanță, devine și el o așchie în malaxorul care macină fără întrerupere vieți omenești. Când i se anunță sentința, Srubov capotează psihic.
Scriitorul evocă în culori tragice, prin exces de elemente naturaliste, chinurile condamnaților, ceea ce trezește repulsia cititorului. Nuvela devine astfel un document acuzator la adresa poliției secrete sovietice și a servanților ei robotizați. Totuși, prozatorul e tentat să romantizeze „idealurile” revoluției și să justifice astfel aceste crime. Ca într-un thriller politic bine regizat, Vladimir Zazubrin și Valerian Pravduhin, prefațatorul nuvelei, erau executați și ei de NKVD!
Frânghie la cer. Colecția „Primăvara poeților”
57,00 MDL
Nicolae Esinencu şi Petru Cărare s-au bucurat în epocă de atenţia sporită a publicului cititor, ambii ilustrându-se pe latura ludică a poeziei. Cărare a îmbrăţişat ludicul parodic şi a cantonat, fără evoluţie, în stilistica prozodică tradiţionalistă, Esinencu, dimpotrivă, şi-a căutat „vocea” şi în formulele moderne, opinând în fond pentru ludicul ironic gen Marin Sorescu. În această căutare a sinelui, volumul Copilul teribil (1979) a fost decisiv pentru biografia sa literară, de atunci încolo poetul identificându-se emblematic cu titlul plachetei care îi aducea consacrarea, chiar dacă formula mult căutată se conturase în cărţile anterioare.
Deşi a privit lumea prin dioptriile deformatoare ale ironicului, nostalgiile şi dramele prefigurate în poemele lui N. Esinencu sunt sincere, efervescente şi, uneori, cuceritoare. Părinţii, satul, fiii satului uşor dezorientaţi de larma indiferentă a oraşului, au fost frecvent evocaţi în lirica lui N. Esinencu. Scriitorul a perorat, zgomotos şi năvalnic, forţând ades ficţionalul, despre ecologia naturii şi natura sentimentelor umane, imaginând scene în care grotescul culminează în sublim, iar firescul eşuează în grotesc, personajele sale urcând pe funii la cer, păscând caii pe Lună sau coborând în infern să trateze cu dracii. Şi poezia de dragoste e de un erotism convulsiv, la cotele ludice ale domesticului, certurile trecând brusc în gingăşii şi invers. Poet al paradoxurilor, al sentimentelor-limită şi al situaţiilor inedite, N. Esinencu e prezent în această carte din colecţia „Primăvara poeţilor” cu întreaga gamă a preferinţelor sale tematice.
Frânghie la cer. Colecția „Primăvara poeților”
57,00 MDL
Nicolae Esinencu şi Petru Cărare s-au bucurat în epocă de atenţia sporită a publicului cititor, ambii ilustrându-se pe latura ludică a poeziei. Cărare a îmbrăţişat ludicul parodic şi a cantonat, fără evoluţie, în stilistica prozodică tradiţionalistă, Esinencu, dimpotrivă, şi-a căutat „vocea” şi în formulele moderne, opinând în fond pentru ludicul ironic gen Marin Sorescu. În această căutare a sinelui, volumul Copilul teribil (1979) a fost decisiv pentru biografia sa literară, de atunci încolo poetul identificându-se emblematic cu titlul plachetei care îi aducea consacrarea, chiar dacă formula mult căutată se conturase în cărţile anterioare.
Deşi a privit lumea prin dioptriile deformatoare ale ironicului, nostalgiile şi dramele prefigurate în poemele lui N. Esinencu sunt sincere, efervescente şi, uneori, cuceritoare. Părinţii, satul, fiii satului uşor dezorientaţi de larma indiferentă a oraşului, au fost frecvent evocaţi în lirica lui N. Esinencu. Scriitorul a perorat, zgomotos şi năvalnic, forţând ades ficţionalul, despre ecologia naturii şi natura sentimentelor umane, imaginând scene în care grotescul culminează în sublim, iar firescul eşuează în grotesc, personajele sale urcând pe funii la cer, păscând caii pe Lună sau coborând în infern să trateze cu dracii. Şi poezia de dragoste e de un erotism convulsiv, la cotele ludice ale domesticului, certurile trecând brusc în gingăşii şi invers. Poet al paradoxurilor, al sentimentelor-limită şi al situaţiilor inedite, N. Esinencu e prezent în această carte din colecţia „Primăvara poeţilor” cu întreaga gamă a preferinţelor sale tematice.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.