Adaugă în favorite
Iar ca sentiment un cristal
43,00 MDL
- ISBN: 978-9975-61-149-7
- Anul apariției: 2006
- Autor: Odysseas Elytis. Selecţie: Iordan Chimet
- Format: 165x180mm
- Nr. de pagini: 240
- Tipul copertei: broşată
În stoc
În Chișinău, livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 350 MDL
În afara Chișinăului (R.Moldova), livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 450 MDL
SKU:
9789975611497
Categorie:
Proză, poezie și dramaturgie
Volumul adună cele mai frumoase poeme ale vestitului poet grec Odysseas Elytis (1911-1996), laureat cu Nobelul literar (1979). Selecţie: Iordan Chimet.
Fii primul care adaugi o recenzie la „Iar ca sentiment un cristal” Anulează răspunsul
Produse similare
Pe rug fiecare devine liber. Colecția „Primăvara poeților”
43,00 MDL
George Meniuc (1918-1987), poet, prozator, eseist, dramaturg şi traducător, face parte din generaţia care a debutat în interbelic şi s-a afirmat în anii ’60-’80 ai secolului trecut.
Prezenta antologie însumează poeme din tinereţea simbolistă a poetului (volumul Vremea Lerului) şi din creaţia sa de maturitate (Florile dalbe, Toamna lui Orfeu, Preludiul Bucuriei). G. Meniuc a cultivat versul dens-conceptual, cu substrat cultural-filozofic, dar a şi compus, cu simţ artistic şi măiestrie, adevărate bijuterii în cheie folclorică. În prefaţă se atrage pentru prima dată atenţia cititorului asupra a două poeme care au scăpat ochilor vigilenţi ai cenzurii sovietice: Colindul cerbului şi Cerescul vultur. Din ultimul a şi fost extras titlul antologiei – Pe rug fiecare devine liber.
Pe rug fiecare devine liber. Colecția „Primăvara poeților”
43,00 MDL
George Meniuc (1918-1987), poet, prozator, eseist, dramaturg şi traducător, face parte din generaţia care a debutat în interbelic şi s-a afirmat în anii ’60-’80 ai secolului trecut.
Prezenta antologie însumează poeme din tinereţea simbolistă a poetului (volumul Vremea Lerului) şi din creaţia sa de maturitate (Florile dalbe, Toamna lui Orfeu, Preludiul Bucuriei). G. Meniuc a cultivat versul dens-conceptual, cu substrat cultural-filozofic, dar a şi compus, cu simţ artistic şi măiestrie, adevărate bijuterii în cheie folclorică. În prefaţă se atrage pentru prima dată atenţia cititorului asupra a două poeme care au scăpat ochilor vigilenţi ai cenzurii sovietice: Colindul cerbului şi Cerescul vultur. Din ultimul a şi fost extras titlul antologiei – Pe rug fiecare devine liber.
Un link spre nicăieri
54,00 MDL
„În fața provocărilor destinului, poeții buni redobândesc, îndeobște, un soi de sensibilitate romantică, dar nu una Biedermeier, facil-lirică, sentimentală și convențională, ci una înalt romantică, abisală, cu priză nemijlocită la adevărurile nepieritoare ale ființei. La fei se întâmplă și în cazul celui de-al treilea volum de versuri al lui Ghenadie Nicu – marile revelații aprofundează, inevitabil, discursul. Poetul nu mai „țopăie” pe un spalier din acante retorice, ci încearcă să construiască din cuvinte o scară, pentru a urca înapoi, spre lumină, din iadul suferinței sufletești și trupești. Nu, el nu mai caută răspunsuri și nici soluții și poezia lui vădește acest lucru, deși vechile reflexe manieriste pot disimula, în multe poeme, actul posesiei depline a certitudinilor. Își dorește doar să confere un sens, un sens ultim și lămuritor, „gropii aporetice” în care, mai devreme sau mai târziu, ne prăbușim cu toții. Și să i-l confere în singurul chip posibil, pe care l-a învățat de la marii cântăreți ai Nopții: prin poezie.”
(Adrian Ciubotaru)
Un link spre nicăieri
54,00 MDL
„În fața provocărilor destinului, poeții buni redobândesc, îndeobște, un soi de sensibilitate romantică, dar nu una Biedermeier, facil-lirică, sentimentală și convențională, ci una înalt romantică, abisală, cu priză nemijlocită la adevărurile nepieritoare ale ființei. La fei se întâmplă și în cazul celui de-al treilea volum de versuri al lui Ghenadie Nicu – marile revelații aprofundează, inevitabil, discursul. Poetul nu mai „țopăie” pe un spalier din acante retorice, ci încearcă să construiască din cuvinte o scară, pentru a urca înapoi, spre lumină, din iadul suferinței sufletești și trupești. Nu, el nu mai caută răspunsuri și nici soluții și poezia lui vădește acest lucru, deși vechile reflexe manieriste pot disimula, în multe poeme, actul posesiei depline a certitudinilor. Își dorește doar să confere un sens, un sens ultim și lămuritor, „gropii aporetice” în care, mai devreme sau mai târziu, ne prăbușim cu toții. Și să i-l confere în singurul chip posibil, pe care l-a învățat de la marii cântăreți ai Nopții: prin poezie.”
(Adrian Ciubotaru)
Așchia. Nuvela care l-a îngrozit pe Lenin
92,00 MDL
Deși e o lucrare de ficțiune, nuvela reconstituie cu fidelitate „metodele de lucru” ale celui mai temut organ de reprimare politică din Uniunea Sovietică – renumita CEKA înființată de Dzerjinski la sugestia lui Lenin. Autorul, Vladimir Zazubrin (1895-1937), s-a documentat foarte serios, intervievând foștii cekiști despre felul cum erau executați cei condamnați de tribunalele sovietice. Scenele, de o cumplită ferocitate, oripilează și azi.
Istoricul rus Aleksei Tepleakov (n. 1967) bănuiește că prozatorului i-a servit drept prototip pentru crearea lui Andrei Srubov, protagonistul nuvelei, S. Șkitov, anarhist-comunist, adevărat asasin care a ajuns la conducerea GUBCEKA. Angrenat în oribilul conveier al morții, ucigând aproape zilnic zeci de oameni, mulți fără nicio vină, personajul însuși e „demascat” și condamnat la moarte de implacabila mașinărie marțială. Adică, în ultimă instanță, devine și el o așchie în malaxorul care macină fără întrerupere vieți omenești. Când i se anunță sentința, Srubov capotează psihic.
Scriitorul evocă în culori tragice, prin exces de elemente naturaliste, chinurile condamnaților, ceea ce trezește repulsia cititorului. Nuvela devine astfel un document acuzator la adresa poliției secrete sovietice și a servanților ei robotizați. Totuși, prozatorul e tentat să romantizeze „idealurile” revoluției și să justifice astfel aceste crime. Ca într-un thriller politic bine regizat, Vladimir Zazubrin și Valerian Pravduhin, prefațatorul nuvelei, erau executați și ei de NKVD!
Așchia. Nuvela care l-a îngrozit pe Lenin
92,00 MDL
Deși e o lucrare de ficțiune, nuvela reconstituie cu fidelitate „metodele de lucru” ale celui mai temut organ de reprimare politică din Uniunea Sovietică – renumita CEKA înființată de Dzerjinski la sugestia lui Lenin. Autorul, Vladimir Zazubrin (1895-1937), s-a documentat foarte serios, intervievând foștii cekiști despre felul cum erau executați cei condamnați de tribunalele sovietice. Scenele, de o cumplită ferocitate, oripilează și azi.
Istoricul rus Aleksei Tepleakov (n. 1967) bănuiește că prozatorului i-a servit drept prototip pentru crearea lui Andrei Srubov, protagonistul nuvelei, S. Șkitov, anarhist-comunist, adevărat asasin care a ajuns la conducerea GUBCEKA. Angrenat în oribilul conveier al morții, ucigând aproape zilnic zeci de oameni, mulți fără nicio vină, personajul însuși e „demascat” și condamnat la moarte de implacabila mașinărie marțială. Adică, în ultimă instanță, devine și el o așchie în malaxorul care macină fără întrerupere vieți omenești. Când i se anunță sentința, Srubov capotează psihic.
Scriitorul evocă în culori tragice, prin exces de elemente naturaliste, chinurile condamnaților, ceea ce trezește repulsia cititorului. Nuvela devine astfel un document acuzator la adresa poliției secrete sovietice și a servanților ei robotizați. Totuși, prozatorul e tentat să romantizeze „idealurile” revoluției și să justifice astfel aceste crime. Ca într-un thriller politic bine regizat, Vladimir Zazubrin și Valerian Pravduhin, prefațatorul nuvelei, erau executați și ei de NKVD!
Recenzii
Nu există recenzii până acum.