Mihai Dolgan. De ce au plâns ghitarele?

Prin lucrarea “50 de sportivi ai Republicii Moldova în decatlonul de aur al Jocurilor Olimpice”, autorii și-au propus să recupereze o “restanță” din istoria sportului autohton și să adune sub copertele unei cărți istoriile de succes ale celor 50 de performeri care au reprezentat țara și s-au clasat printre primii zece la Jocurile Olimpice (fie în componența echipei sovietice, din 1960 și până în 1988, fie în echipa unificată a CSI, în 1992, fie în lotul Republicii Moldova, începând cu 1996). Aceștia formează „decatlonul de aur”, au devenit modele de reușită și s-au impus în diverse conjuncturi politice și social-culturale prin muncă, perseverență, caracter competitiv, promovând excelența, chiar dacă s-au format și antrenat uneori în condiții departe de standardele necesare pentru o infrastructură sportivă adecvată.Cartea se adresează atât auditoriului din domeniu, cât și cititorului de rând, interesat de fenomenul olimpic. Iar mesajul pe care vor să-l transmită autorii lucrării este următorul: Valorile olimpice trebuie cunoscute, deoarece cei 50 de sportivi și sportive, campioni sau nu, reprezintă modele demne de urmat și formează elita sportivă a Republicii Moldova.

“33 de dialoguri memorabile…” este o carte de interviuri realizate de Luminița Dumbrăveanu în cadrul emisiunii Focul din vatră de la Radio Moldova, între 1998 și 2001, câteva fiind realizate mai târziu la Vocea Basarabiei. Printre cei intervievați sunt personalități notorii din Republica Moldova (Eugen Doga, Mihai Cimpoi, Gheorghe Ghimpu, Vlad Pohilă, Nicolae Dabija, Leonida Lari ș.a) și din România (Gheorghe Zamfir, Vasile Șeicaru, George Pruteanu, Paul Bran etc.). Dialogurile sunt interesante mai ales sub aspect istoric, refăcând pas cu pas traseul Mișcării de Renaștere Națională și dezvăluind anumite detalii din culisele politicii (de ex., interviurile cu Ion Iliescu, Mircea Snegur și Ion Hadârcă).Multe amănunte importante pe care le aflăm din aceste interviuri sunt legate de apariția în mod clandestin a primelor numere ale ziarului Glasul, la Riga și Vilnus, în mai 1989. Iar mărturiile artiștilor intervievați vorbesc despre podurile culturale care s-au creat de-a lungul timpului dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului.