Adaugă în favorite
Singurătatea de miercuri
40,00 MDL
- ISBN: 978-9975-61-562-4
- Anul apariției: 2010
- Autor: Liliana Armaşu
- Format: 130x200mm
- Nr. de pagini: 96
- Tipul copertei: broşată
În stoc
În Chișinău, livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 350 MDL
În afara Chișinăului (R.Moldova), livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 450 MDL
SKU:
9789975615624
Categorie:
Proză, poezie și dramaturgie
„Singurătatea, tristeţea, disperarea au devenit de mult topos-uri poetice pe care au crescut literaturi. Veninul elegiac al acestor sentimente s+a deversat în mii de poeme, până la Sapho şi după mitologicele azi Tristia. Oricât de rodată, tema nu se va epuiza însă niciodată, deoarece singurătatea, convertită în tristeţe, află, prin suferinţă, o faţă mereu inedită, atingând mereu alte şi alte corzi. Nimic nu-i va suprima amara unicitate. Aşadar, Singurătatea de miercuri continuă o tângă veche într-un suflet nou. Deşi sunt o filă din aceeaşi biblie a înstrăinării, poemele ce se însoţesc aici au totuşi o chimie total diferită a lacrimii” (Eugen Lungu).
Fii primul care adaugi o recenzie la „Singurătatea de miercuri” Anulează răspunsul
Produse similare
Așchia. Nuvela care l-a îngrozit pe Lenin
92,00 MDL
Deși e o lucrare de ficțiune, nuvela reconstituie cu fidelitate „metodele de lucru” ale celui mai temut organ de reprimare politică din Uniunea Sovietică – renumita CEKA înființată de Dzerjinski la sugestia lui Lenin. Autorul, Vladimir Zazubrin (1895-1937), s-a documentat foarte serios, intervievând foștii cekiști despre felul cum erau executați cei condamnați de tribunalele sovietice. Scenele, de o cumplită ferocitate, oripilează și azi.Istoricul rus Aleksei Tepleakov (n. 1967) bănuiește că prozatorului i-a servit drept prototip pentru crearea lui Andrei Srubov, protagonistul nuvelei, S. Șkitov, anarhist-comunist, adevărat asasin care a ajuns la conducerea GUBCEKA. Angrenat în oribilul conveier al morții, ucigând aproape zilnic zeci de oameni, mulți fără nicio vină, personajul însuși e „demascat” și condamnat la moarte de implacabila mașinărie marțială. Adică, în ultimă instanță, devine și el o așchie în malaxorul care macină fără întrerupere vieți omenești. Când i se anunță sentința, Srubov capotează psihic.Scriitorul evocă în culori tragice, prin exces de elemente naturaliste, chinurile condamnaților, ceea ce trezește repulsia cititorului. Nuvela devine astfel un document acuzator la adresa poliției secrete sovietice și a servanților ei robotizați. Totuși, prozatorul e tentat să romantizeze „idealurile” revoluției și să justifice astfel aceste crime. Ca într-un thriller politic bine regizat, Vladimir Zazubrin și Valerian Pravduhin, prefațatorul nuvelei, erau executați și ei de NKVD!
Așchia. Nuvela care l-a îngrozit pe Lenin
92,00 MDL
Deși e o lucrare de ficțiune, nuvela reconstituie cu fidelitate „metodele de lucru” ale celui mai temut organ de reprimare politică din Uniunea Sovietică – renumita CEKA înființată de Dzerjinski la sugestia lui Lenin. Autorul, Vladimir Zazubrin (1895-1937), s-a documentat foarte serios, intervievând foștii cekiști despre felul cum erau executați cei condamnați de tribunalele sovietice. Scenele, de o cumplită ferocitate, oripilează și azi.Istoricul rus Aleksei Tepleakov (n. 1967) bănuiește că prozatorului i-a servit drept prototip pentru crearea lui Andrei Srubov, protagonistul nuvelei, S. Șkitov, anarhist-comunist, adevărat asasin care a ajuns la conducerea GUBCEKA. Angrenat în oribilul conveier al morții, ucigând aproape zilnic zeci de oameni, mulți fără nicio vină, personajul însuși e „demascat” și condamnat la moarte de implacabila mașinărie marțială. Adică, în ultimă instanță, devine și el o așchie în malaxorul care macină fără întrerupere vieți omenești. Când i se anunță sentința, Srubov capotează psihic.Scriitorul evocă în culori tragice, prin exces de elemente naturaliste, chinurile condamnaților, ceea ce trezește repulsia cititorului. Nuvela devine astfel un document acuzator la adresa poliției secrete sovietice și a servanților ei robotizați. Totuși, prozatorul e tentat să romantizeze „idealurile” revoluției și să justifice astfel aceste crime. Ca într-un thriller politic bine regizat, Vladimir Zazubrin și Valerian Pravduhin, prefațatorul nuvelei, erau executați și ei de NKVD!
Fiica zețarului
89,00 MDL
„Fiica zețarului” e scrisă din perspectiva celui mai jinduit sentiment uman, libertatea. Autoarea construiește caractere puternice, personajele ei înving spaima, întunericul, singurătatea, se înving pe sine. Subiectele cărții au în prim-plan medii intelectuale și completează șirul prozelor confesive ale Antoninei Sârbu. „Eroii” sunt personaje deopotrivă cunoscute și necunoscute. Printre celebritățile amintite figurează Tatlin (pictor rus interbelic, reprezentant al avangardismului), Jimi Hendrix, Anna Magnani, Janis Joplin, King Crimson (muzicieni și actori celebri), Franz Kafka, Witold Gombrowicz, Dostoievski, Tolstoi, Bulgakov, Rebreanu sau Borges (scriitori notorii), Nina Ischimji, Igor Crețu (traducători basarabeni, cei mai buni în perioada postbelică); firul acțiunii se deapănă însă prin personajele fictive: Zetz, Serj, Mircea, Valeriu, Miriam, nume în devenire, tineri în căutarea adevărului, frumosului, libertății. Toate aceste personaje leagă tradiția de prezent, reconstituind astfel un dialog al generațiilor. Nume emblematice relevă forța talentului, dar și puterea de a sfida timpul și ororile lui. Proza conturează mai multe fațete, fiecare dintre acestea oferind alte chei de lectură."Veronica Popa
Fiica zețarului
89,00 MDL
„Fiica zețarului” e scrisă din perspectiva celui mai jinduit sentiment uman, libertatea. Autoarea construiește caractere puternice, personajele ei înving spaima, întunericul, singurătatea, se înving pe sine. Subiectele cărții au în prim-plan medii intelectuale și completează șirul prozelor confesive ale Antoninei Sârbu. „Eroii” sunt personaje deopotrivă cunoscute și necunoscute. Printre celebritățile amintite figurează Tatlin (pictor rus interbelic, reprezentant al avangardismului), Jimi Hendrix, Anna Magnani, Janis Joplin, King Crimson (muzicieni și actori celebri), Franz Kafka, Witold Gombrowicz, Dostoievski, Tolstoi, Bulgakov, Rebreanu sau Borges (scriitori notorii), Nina Ischimji, Igor Crețu (traducători basarabeni, cei mai buni în perioada postbelică); firul acțiunii se deapănă însă prin personajele fictive: Zetz, Serj, Mircea, Valeriu, Miriam, nume în devenire, tineri în căutarea adevărului, frumosului, libertății. Toate aceste personaje leagă tradiția de prezent, reconstituind astfel un dialog al generațiilor. Nume emblematice relevă forța talentului, dar și puterea de a sfida timpul și ororile lui. Proza conturează mai multe fațete, fiecare dintre acestea oferind alte chei de lectură."Veronica Popa
Frânghie la cer. Colecția „Primăvara poeților”
57,00 MDL
Nicolae Esinencu şi Petru Cărare s-au bucurat în epocă de atenţia sporită a publicului cititor, ambii ilustrându-se pe latura ludică a poeziei. Cărare a îmbrăţişat ludicul parodic şi a cantonat, fără evoluţie, în stilistica prozodică tradiţionalistă, Esinencu, dimpotrivă, şi-a căutat „vocea” şi în formulele moderne, opinând în fond pentru ludicul ironic gen Marin Sorescu. În această căutare a sinelui, volumul Copilul teribil (1979) a fost decisiv pentru biografia sa literară, de atunci încolo poetul identificându-se emblematic cu titlul plachetei care îi aducea consacrarea, chiar dacă formula mult căutată se conturase în cărţile anterioare.Deşi a privit lumea prin dioptriile deformatoare ale ironicului, nostalgiile şi dramele prefigurate în poemele lui N. Esinencu sunt sincere, efervescente şi, uneori, cuceritoare. Părinţii, satul, fiii satului uşor dezorientaţi de larma indiferentă a oraşului, au fost frecvent evocaţi în lirica lui N. Esinencu. Scriitorul a perorat, zgomotos şi năvalnic, forţând ades ficţionalul, despre ecologia naturii şi natura sentimentelor umane, imaginând scene în care grotescul culminează în sublim, iar firescul eşuează în grotesc, personajele sale urcând pe funii la cer, păscând caii pe Lună sau coborând în infern să trateze cu dracii. Şi poezia de dragoste e de un erotism convulsiv, la cotele ludice ale domesticului, certurile trecând brusc în gingăşii şi invers. Poet al paradoxurilor, al sentimentelor-limită şi al situaţiilor inedite, N. Esinencu e prezent în această carte din colecţia „Primăvara poeţilor” cu întreaga gamă a preferinţelor sale tematice.
Frânghie la cer. Colecția „Primăvara poeților”
57,00 MDL
Nicolae Esinencu şi Petru Cărare s-au bucurat în epocă de atenţia sporită a publicului cititor, ambii ilustrându-se pe latura ludică a poeziei. Cărare a îmbrăţişat ludicul parodic şi a cantonat, fără evoluţie, în stilistica prozodică tradiţionalistă, Esinencu, dimpotrivă, şi-a căutat „vocea” şi în formulele moderne, opinând în fond pentru ludicul ironic gen Marin Sorescu. În această căutare a sinelui, volumul Copilul teribil (1979) a fost decisiv pentru biografia sa literară, de atunci încolo poetul identificându-se emblematic cu titlul plachetei care îi aducea consacrarea, chiar dacă formula mult căutată se conturase în cărţile anterioare.Deşi a privit lumea prin dioptriile deformatoare ale ironicului, nostalgiile şi dramele prefigurate în poemele lui N. Esinencu sunt sincere, efervescente şi, uneori, cuceritoare. Părinţii, satul, fiii satului uşor dezorientaţi de larma indiferentă a oraşului, au fost frecvent evocaţi în lirica lui N. Esinencu. Scriitorul a perorat, zgomotos şi năvalnic, forţând ades ficţionalul, despre ecologia naturii şi natura sentimentelor umane, imaginând scene în care grotescul culminează în sublim, iar firescul eşuează în grotesc, personajele sale urcând pe funii la cer, păscând caii pe Lună sau coborând în infern să trateze cu dracii. Şi poezia de dragoste e de un erotism convulsiv, la cotele ludice ale domesticului, certurile trecând brusc în gingăşii şi invers. Poet al paradoxurilor, al sentimentelor-limită şi al situaţiilor inedite, N. Esinencu e prezent în această carte din colecţia „Primăvara poeţilor” cu întreaga gamă a preferinţelor sale tematice.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.