Adaugă în favorite
Singurătatea de miercuri
40,00 MDL
- ISBN: 978-9975-61-562-4
- Anul apariției: 2010
- Autor: Liliana Armaşu
- Format: 130x200mm
- Nr. de pagini: 96
- Tipul copertei: broşată
În stoc
În Chișinău, livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 350 MDL
În afara Chișinăului (R.Moldova), livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 450 MDL
SKU:
9789975615624
Categorie:
Proză, poezie și dramaturgie
„Singurătatea, tristeţea, disperarea au devenit de mult topos-uri poetice pe care au crescut literaturi. Veninul elegiac al acestor sentimente s+a deversat în mii de poeme, până la Sapho şi după mitologicele azi Tristia. Oricât de rodată, tema nu se va epuiza însă niciodată, deoarece singurătatea, convertită în tristeţe, află, prin suferinţă, o faţă mereu inedită, atingând mereu alte şi alte corzi. Nimic nu-i va suprima amara unicitate. Aşadar, Singurătatea de miercuri continuă o tângă veche într-un suflet nou. Deşi sunt o filă din aceeaşi biblie a înstrăinării, poemele ce se însoţesc aici au totuşi o chimie total diferită a lacrimii” (Eugen Lungu).
Fii primul care adaugi o recenzie la „Singurătatea de miercuri” Anulează răspunsul
Produse similare
Fiica zețarului
89,00 MDL
„Fiica zețarului” e scrisă din perspectiva celui mai jinduit sentiment uman, libertatea. Autoarea construiește caractere puternice, personajele ei înving spaima, întunericul, singurătatea, se înving pe sine. Subiectele cărții au în prim-plan medii intelectuale și completează șirul prozelor confesive ale Antoninei Sârbu. „Eroii” sunt personaje deopotrivă cunoscute și necunoscute. Printre celebritățile amintite figurează Tatlin (pictor rus interbelic, reprezentant al avangardismului), Jimi Hendrix, Anna Magnani, Janis Joplin, King Crimson (muzicieni și actori celebri), Franz Kafka, Witold Gombrowicz, Dostoievski, Tolstoi, Bulgakov, Rebreanu sau Borges (scriitori notorii), Nina Ischimji, Igor Crețu (traducători basarabeni, cei mai buni în perioada postbelică); firul acțiunii se deapănă însă prin personajele fictive: Zetz, Serj, Mircea, Valeriu, Miriam, nume în devenire, tineri în căutarea adevărului, frumosului, libertății. Toate aceste personaje leagă tradiția de prezent, reconstituind astfel un dialog al generațiilor. Nume emblematice relevă forța talentului, dar și puterea de a sfida timpul și ororile lui. Proza conturează mai multe fațete, fiecare dintre acestea oferind alte chei de lectură."
Veronica Popa
Fiica zețarului
89,00 MDL
„Fiica zețarului” e scrisă din perspectiva celui mai jinduit sentiment uman, libertatea. Autoarea construiește caractere puternice, personajele ei înving spaima, întunericul, singurătatea, se înving pe sine. Subiectele cărții au în prim-plan medii intelectuale și completează șirul prozelor confesive ale Antoninei Sârbu. „Eroii” sunt personaje deopotrivă cunoscute și necunoscute. Printre celebritățile amintite figurează Tatlin (pictor rus interbelic, reprezentant al avangardismului), Jimi Hendrix, Anna Magnani, Janis Joplin, King Crimson (muzicieni și actori celebri), Franz Kafka, Witold Gombrowicz, Dostoievski, Tolstoi, Bulgakov, Rebreanu sau Borges (scriitori notorii), Nina Ischimji, Igor Crețu (traducători basarabeni, cei mai buni în perioada postbelică); firul acțiunii se deapănă însă prin personajele fictive: Zetz, Serj, Mircea, Valeriu, Miriam, nume în devenire, tineri în căutarea adevărului, frumosului, libertății. Toate aceste personaje leagă tradiția de prezent, reconstituind astfel un dialog al generațiilor. Nume emblematice relevă forța talentului, dar și puterea de a sfida timpul și ororile lui. Proza conturează mai multe fațete, fiecare dintre acestea oferind alte chei de lectură."
Veronica Popa
Mireasa din Kabul
170,00 MDL
„Mireasa din Kabul” pune pe tapet o temă delicată şi sensibilă: experienţa amară, situaţia dramatică a femeilor care au lucrat în armată, concret în războiul din Afganistan. Nu mai e un secret că situaţia lor la război a fost de multe ori mult mai dură decât a soldaţilor bărbaţi. Pentru că o femeie aflată într-o zonă de conflict dintr-un motiv sau altul se confrunta (ontologic?) cu două pericole: primul e pericolul morţii şi al doilea, hărţuirea sexuală din partea superiorilor şi a soldaţilor. Culmea e că mai există și un al treilea pericol: să treci în ochii societății printr-o depreciere morală. Cum a depășit Margareta, eroina romanului, toate aceste riscuri, aflați din paginile cărții, în care aventura se îmbină cu bucuriile dragostei, iar cruzimile unui război pe viață și pe moarte cu eticul și căldura umană.
Mireasa din Kabul
170,00 MDL
„Mireasa din Kabul” pune pe tapet o temă delicată şi sensibilă: experienţa amară, situaţia dramatică a femeilor care au lucrat în armată, concret în războiul din Afganistan. Nu mai e un secret că situaţia lor la război a fost de multe ori mult mai dură decât a soldaţilor bărbaţi. Pentru că o femeie aflată într-o zonă de conflict dintr-un motiv sau altul se confrunta (ontologic?) cu două pericole: primul e pericolul morţii şi al doilea, hărţuirea sexuală din partea superiorilor şi a soldaţilor. Culmea e că mai există și un al treilea pericol: să treci în ochii societății printr-o depreciere morală. Cum a depășit Margareta, eroina romanului, toate aceste riscuri, aflați din paginile cărții, în care aventura se îmbină cu bucuriile dragostei, iar cruzimile unui război pe viață și pe moarte cu eticul și căldura umană.
File din jurnalul de bord (al unui marinar cardiac)
59,00 MDL
„Poezia lui Vitalie Răileanu nu e o plutire în derivă, căci există și un far luminos, semnalat discret, în acord cu poezia sa, printre valurile neogoite. Este vorba de chipul femeii precum Capul Bunei Speranțe. Femeia e „o străină statuie de sare”, în acord mai larg cu tradiția poetică, o imagine rămasă undeva pe uscat, spre care orgoliosul și temerarul timonier se îndreaptă și nu va ajunge niciodată. Poezia sa e o saga, atât de îndrăgită de poet, saga aparent invariabilă, aparent monotonă și aparent simplă, ca tema Mării.”
Grigore Chiper, critic literar
File din jurnalul de bord (al unui marinar cardiac)
59,00 MDL
„Poezia lui Vitalie Răileanu nu e o plutire în derivă, căci există și un far luminos, semnalat discret, în acord cu poezia sa, printre valurile neogoite. Este vorba de chipul femeii precum Capul Bunei Speranțe. Femeia e „o străină statuie de sare”, în acord mai larg cu tradiția poetică, o imagine rămasă undeva pe uscat, spre care orgoliosul și temerarul timonier se îndreaptă și nu va ajunge niciodată. Poezia sa e o saga, atât de îndrăgită de poet, saga aparent invariabilă, aparent monotonă și aparent simplă, ca tema Mării.”
Grigore Chiper, critic literar
Recenzii
Nu există recenzii până acum.