„Când lumina se clatină” a fost adăugat în coș. Vezi coșul
Singurătatea de miercuri
40,00 MDL
- ISBN: 978-9975-61-562-4
- Anul apariției: 2010
- Autor: Liliana Armaşu
- Format: 130x200mm
- Nr. de pagini: 96
- Tipul copertei: broşată
În stoc
„Singurătatea, tristeţea, disperarea au devenit de mult topos-uri poetice pe care au crescut literaturi. Veninul elegiac al acestor sentimente s+a deversat în mii de poeme, până la Sapho şi după mitologicele azi Tristia. Oricât de rodată, tema nu se va epuiza însă niciodată, deoarece singurătatea, convertită în tristeţe, află, prin suferinţă, o faţă mereu inedită, atingând mereu alte şi alte corzi. Nimic nu-i va suprima amara unicitate. Aşadar, Singurătatea de miercuri continuă o tângă veche într-un suflet nou. Deşi sunt o filă din aceeaşi biblie a înstrăinării, poemele ce se însoţesc aici au totuşi o chimie total diferită a lacrimii” (Eugen Lungu).
Fii primul care adaugi o recenzie la „Singurătatea de miercuri”
Produse similare
Așchia. Nuvela care l-a îngrozit pe Lenin
92,00 MDL
Deși e o lucrare de ficțiune, nuvela reconstituie cu fidelitate „metodele de lucru” ale celui mai temut organ de reprimare politică din Uniunea Sovietică – renumita CEKA înființată de Dzerjinski la sugestia lui Lenin. Autorul, Vladimir Zazubrin (1895-1937), s-a documentat foarte serios, intervievând foștii cekiști despre felul cum erau executați cei condamnați de tribunalele sovietice. Scenele, de o cumplită ferocitate, oripilează și azi.
Istoricul rus Aleksei Tepleakov (n. 1967) bănuiește că prozatorului i-a servit drept prototip pentru crearea lui Andrei Srubov, protagonistul nuvelei, S. Șkitov, anarhist-comunist, adevărat asasin care a ajuns la conducerea GUBCEKA. Angrenat în oribilul conveier al morții, ucigând aproape zilnic zeci de oameni, mulți fără nicio vină, personajul însuși e „demascat” și condamnat la moarte de implacabila mașinărie marțială. Adică, în ultimă instanță, devine și el o așchie în malaxorul care macină fără întrerupere vieți omenești. Când i se anunță sentința, Srubov capotează psihic.
Scriitorul evocă în culori tragice, prin exces de elemente naturaliste, chinurile condamnaților, ceea ce trezește repulsia cititorului. Nuvela devine astfel un document acuzator la adresa poliției secrete sovietice și a servanților ei robotizați. Totuși, prozatorul e tentat să romantizeze „idealurile” revoluției și să justifice astfel aceste crime. Ca într-un thriller politic bine regizat, Vladimir Zazubrin și Valerian Pravduhin, prefațatorul nuvelei, erau executați și ei de NKVD!
Așchia. Nuvela care l-a îngrozit pe Lenin
92,00 MDL
Deși e o lucrare de ficțiune, nuvela reconstituie cu fidelitate „metodele de lucru” ale celui mai temut organ de reprimare politică din Uniunea Sovietică – renumita CEKA înființată de Dzerjinski la sugestia lui Lenin. Autorul, Vladimir Zazubrin (1895-1937), s-a documentat foarte serios, intervievând foștii cekiști despre felul cum erau executați cei condamnați de tribunalele sovietice. Scenele, de o cumplită ferocitate, oripilează și azi.
Istoricul rus Aleksei Tepleakov (n. 1967) bănuiește că prozatorului i-a servit drept prototip pentru crearea lui Andrei Srubov, protagonistul nuvelei, S. Șkitov, anarhist-comunist, adevărat asasin care a ajuns la conducerea GUBCEKA. Angrenat în oribilul conveier al morții, ucigând aproape zilnic zeci de oameni, mulți fără nicio vină, personajul însuși e „demascat” și condamnat la moarte de implacabila mașinărie marțială. Adică, în ultimă instanță, devine și el o așchie în malaxorul care macină fără întrerupere vieți omenești. Când i se anunță sentința, Srubov capotează psihic.
Scriitorul evocă în culori tragice, prin exces de elemente naturaliste, chinurile condamnaților, ceea ce trezește repulsia cititorului. Nuvela devine astfel un document acuzator la adresa poliției secrete sovietice și a servanților ei robotizați. Totuși, prozatorul e tentat să romantizeze „idealurile” revoluției și să justifice astfel aceste crime. Ca într-un thriller politic bine regizat, Vladimir Zazubrin și Valerian Pravduhin, prefațatorul nuvelei, erau executați și ei de NKVD!
Un link spre nicăieri
54,00 MDL
„În fața provocărilor destinului, poeții buni redobândesc, îndeobște, un soi de sensibilitate romantică, dar nu una Biedermeier, facil-lirică, sentimentală și convențională, ci una înalt romantică, abisală, cu priză nemijlocită la adevărurile nepieritoare ale ființei. La fei se întâmplă și în cazul celui de-al treilea volum de versuri al lui Ghenadie Nicu – marile revelații aprofundează, inevitabil, discursul. Poetul nu mai „țopăie” pe un spalier din acante retorice, ci încearcă să construiască din cuvinte o scară, pentru a urca înapoi, spre lumină, din iadul suferinței sufletești și trupești. Nu, el nu mai caută răspunsuri și nici soluții și poezia lui vădește acest lucru, deși vechile reflexe manieriste pot disimula, în multe poeme, actul posesiei depline a certitudinilor. Își dorește doar să confere un sens, un sens ultim și lămuritor, „gropii aporetice” în care, mai devreme sau mai târziu, ne prăbușim cu toții. Și să i-l confere în singurul chip posibil, pe care l-a învățat de la marii cântăreți ai Nopții: prin poezie.”
(Adrian Ciubotaru)
Un link spre nicăieri
54,00 MDL
„În fața provocărilor destinului, poeții buni redobândesc, îndeobște, un soi de sensibilitate romantică, dar nu una Biedermeier, facil-lirică, sentimentală și convențională, ci una înalt romantică, abisală, cu priză nemijlocită la adevărurile nepieritoare ale ființei. La fei se întâmplă și în cazul celui de-al treilea volum de versuri al lui Ghenadie Nicu – marile revelații aprofundează, inevitabil, discursul. Poetul nu mai „țopăie” pe un spalier din acante retorice, ci încearcă să construiască din cuvinte o scară, pentru a urca înapoi, spre lumină, din iadul suferinței sufletești și trupești. Nu, el nu mai caută răspunsuri și nici soluții și poezia lui vădește acest lucru, deși vechile reflexe manieriste pot disimula, în multe poeme, actul posesiei depline a certitudinilor. Își dorește doar să confere un sens, un sens ultim și lămuritor, „gropii aporetice” în care, mai devreme sau mai târziu, ne prăbușim cu toții. Și să i-l confere în singurul chip posibil, pe care l-a învățat de la marii cântăreți ai Nopții: prin poezie.”
(Adrian Ciubotaru)
Fiica zețarului
89,00 MDL
„Fiica zețarului” e scrisă din perspectiva celui mai jinduit sentiment uman, libertatea. Autoarea construiește caractere puternice, personajele ei înving spaima, întunericul, singurătatea, se înving pe sine. Subiectele cărții au în prim-plan medii intelectuale și completează șirul prozelor confesive ale Antoninei Sârbu. „Eroii” sunt personaje deopotrivă cunoscute și necunoscute. Printre celebritățile amintite figurează Tatlin (pictor rus interbelic, reprezentant al avangardismului), Jimi Hendrix, Anna Magnani, Janis Joplin, King Crimson (muzicieni și actori celebri), Franz Kafka, Witold Gombrowicz, Dostoievski, Tolstoi, Bulgakov, Rebreanu sau Borges (scriitori notorii), Nina Ischimji, Igor Crețu (traducători basarabeni, cei mai buni în perioada postbelică); firul acțiunii se deapănă însă prin personajele fictive: Zetz, Serj, Mircea, Valeriu, Miriam, nume în devenire, tineri în căutarea adevărului, frumosului, libertății. Toate aceste personaje leagă tradiția de prezent, reconstituind astfel un dialog al generațiilor. Nume emblematice relevă forța talentului, dar și puterea de a sfida timpul și ororile lui. Proza conturează mai multe fațete, fiecare dintre acestea oferind alte chei de lectură."
Veronica Popa
Fiica zețarului
89,00 MDL
„Fiica zețarului” e scrisă din perspectiva celui mai jinduit sentiment uman, libertatea. Autoarea construiește caractere puternice, personajele ei înving spaima, întunericul, singurătatea, se înving pe sine. Subiectele cărții au în prim-plan medii intelectuale și completează șirul prozelor confesive ale Antoninei Sârbu. „Eroii” sunt personaje deopotrivă cunoscute și necunoscute. Printre celebritățile amintite figurează Tatlin (pictor rus interbelic, reprezentant al avangardismului), Jimi Hendrix, Anna Magnani, Janis Joplin, King Crimson (muzicieni și actori celebri), Franz Kafka, Witold Gombrowicz, Dostoievski, Tolstoi, Bulgakov, Rebreanu sau Borges (scriitori notorii), Nina Ischimji, Igor Crețu (traducători basarabeni, cei mai buni în perioada postbelică); firul acțiunii se deapănă însă prin personajele fictive: Zetz, Serj, Mircea, Valeriu, Miriam, nume în devenire, tineri în căutarea adevărului, frumosului, libertății. Toate aceste personaje leagă tradiția de prezent, reconstituind astfel un dialog al generațiilor. Nume emblematice relevă forța talentului, dar și puterea de a sfida timpul și ororile lui. Proza conturează mai multe fațete, fiecare dintre acestea oferind alte chei de lectură."
Veronica Popa
Recenzii
Nu există recenzii până acum.