„Frânghie la cer. Colecția „Primăvara poeților”” a fost adăugat în coș. Vezi coșul
Adaugă în favorite
Singurătatea de miercuri
40,00 MDL
- ISBN: 978-9975-61-562-4
- Anul apariției: 2010
- Autor: Liliana Armaşu
- Format: 130x200mm
- Nr. de pagini: 96
- Tipul copertei: broşată
În stoc
În Chișinău, livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 350 MDL
În afara Chișinăului (R.Moldova), livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 450 MDL
SKU:
9789975615624
Categorie:
Proză, poezie și dramaturgie
„Singurătatea, tristeţea, disperarea au devenit de mult topos-uri poetice pe care au crescut literaturi. Veninul elegiac al acestor sentimente s+a deversat în mii de poeme, până la Sapho şi după mitologicele azi Tristia. Oricât de rodată, tema nu se va epuiza însă niciodată, deoarece singurătatea, convertită în tristeţe, află, prin suferinţă, o faţă mereu inedită, atingând mereu alte şi alte corzi. Nimic nu-i va suprima amara unicitate. Aşadar, Singurătatea de miercuri continuă o tângă veche într-un suflet nou. Deşi sunt o filă din aceeaşi biblie a înstrăinării, poemele ce se însoţesc aici au totuşi o chimie total diferită a lacrimii” (Eugen Lungu).
Fii primul care adaugi o recenzie la „Singurătatea de miercuri” Anulează răspunsul
Produse similare
Gustul zâmbetului. Antologie de satiră și umor
86,00 MDL
“Epigramiada basarabeană a impus autori notabili, încadrați organic în mișcarea epigramatică general românească, deținători și de premii prestigioase, dotați și cu o cunoaștere profesionistă a mecanismului statutar clasic al epigramei (concentrare maximă, de „săgeată” sau de „strănut”, cum s-a spus la figurat; stabilirea exactă a țintei și a miezului problemei care presupune atitudinea subiectivă interiorizată, conform lui Hegel; contrastul comic dintre cuvânt și sens, dintre aparență și esență, dintre valoare și nonvaloare etc., poanta cu efectul ei de surpriză și de atac violent, desființător, folosirea jocurilor de limbaj).
Antologia de față vine să confirme adevărul apodictic, știut de la cei vechi, de cei din Evul Mediu, de moderni și postmoderni că soluția de supraviețuire a spiritului, apăsat de problemele spinoase ale existenței, este mântuirea prin râs.”
Acad. Mihai Cimpoi
Gustul zâmbetului. Antologie de satiră și umor
86,00 MDL
“Epigramiada basarabeană a impus autori notabili, încadrați organic în mișcarea epigramatică general românească, deținători și de premii prestigioase, dotați și cu o cunoaștere profesionistă a mecanismului statutar clasic al epigramei (concentrare maximă, de „săgeată” sau de „strănut”, cum s-a spus la figurat; stabilirea exactă a țintei și a miezului problemei care presupune atitudinea subiectivă interiorizată, conform lui Hegel; contrastul comic dintre cuvânt și sens, dintre aparență și esență, dintre valoare și nonvaloare etc., poanta cu efectul ei de surpriză și de atac violent, desființător, folosirea jocurilor de limbaj).
Antologia de față vine să confirme adevărul apodictic, știut de la cei vechi, de cei din Evul Mediu, de moderni și postmoderni că soluția de supraviețuire a spiritului, apăsat de problemele spinoase ale existenței, este mântuirea prin râs.”
Acad. Mihai Cimpoi
Poezia BASA
80,00 MDL
Deși autoarea avertizează din capul locului că Poezia BASA „nu este o istorie a poeziei române din Basarabia, nu este un eseu despre evoluția acestui gen literar în stânga Prutului și nici o monografie“, impresia generală pe care ți-o lasă volumul e de ansamblu bine gândit și bine articulat, urmând o cât se poate de firească evoluție cronologică, însumând aproape un secol de poezie. Compartimentarea pe epoci și generații, ordonarea substanței analitice într-o anumită succesiune sporește senzația de întreg, fără goluri semnificative: Dogmă și rezistență (despre șaizeciști), Evadarea în metaforă (capitol dedicat șaptezeciștilor), Democratizare și sincronizare (fascicule consacrate optzeciștilor) ș.a.m.d. Astfel, acolada analitică are la un pol prima carte (Oglinzi fermecate, 1927) a lui Liviu Deleanu, iar la celălalt, volumul lui Nicolae Popa O mie de ani cu fața la soare (2019).
Poezia BASA
80,00 MDL
Deși autoarea avertizează din capul locului că Poezia BASA „nu este o istorie a poeziei române din Basarabia, nu este un eseu despre evoluția acestui gen literar în stânga Prutului și nici o monografie“, impresia generală pe care ți-o lasă volumul e de ansamblu bine gândit și bine articulat, urmând o cât se poate de firească evoluție cronologică, însumând aproape un secol de poezie. Compartimentarea pe epoci și generații, ordonarea substanței analitice într-o anumită succesiune sporește senzația de întreg, fără goluri semnificative: Dogmă și rezistență (despre șaizeciști), Evadarea în metaforă (capitol dedicat șaptezeciștilor), Democratizare și sincronizare (fascicule consacrate optzeciștilor) ș.a.m.d. Astfel, acolada analitică are la un pol prima carte (Oglinzi fermecate, 1927) a lui Liviu Deleanu, iar la celălalt, volumul lui Nicolae Popa O mie de ani cu fața la soare (2019).
Când lumina se clatină
57,00 MDL
Culegerea de versuri „Când lumina se clatină” este o nouă carte semnată de Ana Rapcea, care a debutat la Editura ARC, în celebra colecție “Prima verba”, cu volumul “Dumnezeu răstoarnă clepsidrele” (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2000).
Este o poezie scrisă cu nerv, cu multă suferință (legată de pierderea mamei), dar și cu multă tandrețe, mult jinduită de autoare și transferată, subtil, în planul literaturii, ca un fel de recompensă pentru o viață trăită în do minor.
„Dacă n-ai fi, clipă de clipă, lovit în tâmple, în coaste/ De acești pereți, până la cer, de carne sfârtecată,/ Probabil ai adormi. Ai dormi…// Însă veghea trebuie dusă până la capăt…”
O carte de poezie care se reține.
Când lumina se clatină
57,00 MDL
Culegerea de versuri „Când lumina se clatină” este o nouă carte semnată de Ana Rapcea, care a debutat la Editura ARC, în celebra colecție “Prima verba”, cu volumul “Dumnezeu răstoarnă clepsidrele” (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2000).
Este o poezie scrisă cu nerv, cu multă suferință (legată de pierderea mamei), dar și cu multă tandrețe, mult jinduită de autoare și transferată, subtil, în planul literaturii, ca un fel de recompensă pentru o viață trăită în do minor.
„Dacă n-ai fi, clipă de clipă, lovit în tâmple, în coaste/ De acești pereți, până la cer, de carne sfârtecată,/ Probabil ai adormi. Ai dormi…// Însă veghea trebuie dusă până la capăt…”
O carte de poezie care se reține.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.