Trei laureaţi NIKE într-o carte

Antologia „Poetule, piaptănă-ți părul!” însumează cincisprezece poeți neerlandezi contemporani: de la Cees Nooteboom, născut în 1933, până la Hannah van Binsbergen, născută în 1993. Între cei doi, descoperim poeți diferiți, precum K. Schippers (care vine dinspre Dada), H.C. ten Berge și Arnoud van Adrichem (buni cunoscători ai poeziei din SUA), Menno Wigman (mlădiță a „fin de siècle”), Marije Langelaar (venită dinspre artele plastice)... În prefața volumului, Jan H. Mysjkin descrie evoluția poeziei neerlandeze, de la poezia experimentală a anilor ´50 până la poezia Generației 2000 din Țările de Jos. De-a lungul deceniilor, se regăsesc succesiv tendințe neorealiste, neoromantice, postmoderne, scenice ș.a. Antologia oferă o panoplie de forme diverse, chiar contradictorii, fără a avea parti-pris-uri. Dacă poezia neerlandeză a fost dominată o jumătate de secol de certuri între poetici rivale, începând cu noul mileniu, descoperim un peisaj multiplu, dinamic și pașnic. Tatjana Daan, directoare a Festivalului Poetry International de la Rotterdam din 1996 până în 2003, susținea că „poezia neerlandeză s-a lărgit enorm la nivelul limbajului și al tematicii. Poezia nu mai este condamnată la a sta pe un raft izolat în librăriile bune. Tradiția unei arte orientate spre scriitură, care are drept țintă un public-cititor, continuă cu o forță intactă, însă, grație poeților care se adresează mai degrabă unui public-auditoriu, poezia nu mai este destinată preponderent specialiștilor literari sau academicienilor. Poezia a devenit mai vizibilă, a obținut o audiență mai largă.”

Michaël Vandebril creează cu brio o lume sofisticată a evaziunii, în care își poate acorda un moment de răgaz: pe durata unui poem. New Romantics este un volum plin de poeme insidioase și amețitoare, care respiră spiritul poeților romantici precum Baudelaire, Rilke și Gilliams, evocând în același timp muzica New Wave hipnotică și synthpop de la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80. Poezia lui Michaël Vandebril este încărcată de emoție, corporală, cizelată. Frumusețea de dandy, dorința nesățioasă, luxuria și suferința se contopesc într-o experiență a poeziei îmbătătoare. Michaël Vandebril (n. 1972) și-a făcut debutul în 2012, cu volumul Het vertrek van Maeterlinck (Exilul lui Maeterlinck), care a avut mai multe tiraje și a obținut Premiul Herman de Coninck precum și o nominalizare la Premiul C. Buddingh’ la festivalul Poetry International de la Rotterdam. Este un oaspete binevenit la festivalurile internaționale de poezie. Între timp, poemele sale au fost traduse în opt limbi. Odată cu New Romantics, ne dă un nou volum fascinant.