„Theodor Kiriacoff” a fost adăugat în coș. Vezi coșul
Adaugă în favorite

Dumitru Verdianu
40,00 MDL
- ISBN: 9975-61-357-8
- Anul apariției: 2004
- Ilustrații: Imagini: Iurie Foca, Vladimir Grigoriev
- Traducere: Iulian Robu
- Format: 235x275mm
- Nr. de pagini: 56
- Tipul copertei: broşată
Stoc epuizat
În Chișinău, livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 350 MDL
În afara Chișinăului (R.Moldova), livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 450 MDL
SKU:
9975613578
Categorie:
Cărți de artă și albume
Sculptură
Fii primul care adaugi o recenzie la „Dumitru Verdianu” Anulează răspunsul
Produse similare
Theodor Kiriacoff
300,00 MDL
Puţini artişti plastici din Basarabia interbelică au avut realizări de valoare în diverse genuri ale artelor frumoase, Theodor Kiriacoff fiind unul dintre primii printre ei. Scenograf excelent la teatrele din Chişinău, Iaşi şi Bucureşti, el a fost un magician al scenei, transformând dramaturgia textului într-o imagine vizuală a inventivităţii plastice, care reflecta în egală măsură ingeniozitatea scenelor din oraşele arabe sau nipone, ruseşti sau europene, imprimându-le particularităţile unui anumit areal geografic. Talentul şi sensibilitatea plastică i-au permis lui Theodor Kiriacoff să realizeze ilustraţii pentru renumitele poveşti ale lui Ion Creangă, pentru proza şi poezia lui Mihai Eminescu, Nikolai Gogol, Anton Pann, Ludovic Dauş, Dimitrie Iov, Felix Aderca, creând la acelaşi nivel profesionist opere de xilogravură şi linogravură, prezente astăzi, ca rarităţi, în colecţiile muzeelor din Bucureşti şi Chişinău.Discipol al basarabeanului Auguste Baillayre şi al emigrantului rus Gheorghe Pojedaeff, pictorul a îmbinat firesc cultura universală a primului şi măiestria scenografică a ultimului, mărturie fiind referinţele lui Adrian Maniu, Liviu Rebreanu, Ion Sava şi ale multor altor personalităţi ale timpului.
Theodor Kiriacoff
300,00 MDL
Puţini artişti plastici din Basarabia interbelică au avut realizări de valoare în diverse genuri ale artelor frumoase, Theodor Kiriacoff fiind unul dintre primii printre ei. Scenograf excelent la teatrele din Chişinău, Iaşi şi Bucureşti, el a fost un magician al scenei, transformând dramaturgia textului într-o imagine vizuală a inventivităţii plastice, care reflecta în egală măsură ingeniozitatea scenelor din oraşele arabe sau nipone, ruseşti sau europene, imprimându-le particularităţile unui anumit areal geografic. Talentul şi sensibilitatea plastică i-au permis lui Theodor Kiriacoff să realizeze ilustraţii pentru renumitele poveşti ale lui Ion Creangă, pentru proza şi poezia lui Mihai Eminescu, Nikolai Gogol, Anton Pann, Ludovic Dauş, Dimitrie Iov, Felix Aderca, creând la acelaşi nivel profesionist opere de xilogravură şi linogravură, prezente astăzi, ca rarităţi, în colecţiile muzeelor din Bucureşti şi Chişinău.Discipol al basarabeanului Auguste Baillayre şi al emigrantului rus Gheorghe Pojedaeff, pictorul a îmbinat firesc cultura universală a primului şi măiestria scenografică a ultimului, mărturie fiind referinţele lui Adrian Maniu, Liviu Rebreanu, Ion Sava şi ale multor altor personalităţi ale timpului.
Igor Vieru
300,00 MDL
Înscriindu-se pe traectorii diverse ale modalităţii de exprimare artistică, Igor Vieru (1923-1988), personalitate marcantă a artelor plastice din Republica Moldova, s-a afirmat ca un rapsod inspirat al satului basarabean, ca un fin şi inteligent interpret al valorilor spirituale ale acestui pământ. Cu sinceritatea şi luciditatea ce-l caracterizează, el a redat viaţa reală a oamenilor simpli, poezia intimă a piesajului natal. Fiind în acelaş timp realist, simbolist şi romantic, pictorul rămâne în permanenţă adept al unui lirism bazat pe impulsurile lăuntrice. Omul şi Pomul este laitmotivul multor opere elaborate de artist la sfîrşitul deceniului şapte. Apelând la valenţele metaforei şi ale simbolului, autorul exprima rosturile majore ale existenţei umane. Se remarcă în acest sens mai ales tripticul Fericirea lui Ion (1967), operă de referinţă nu numai în creaţia pictorului, dar şi în evoluţia picturii moldoveneşti.
Igor Vieru
300,00 MDL
Înscriindu-se pe traectorii diverse ale modalităţii de exprimare artistică, Igor Vieru (1923-1988), personalitate marcantă a artelor plastice din Republica Moldova, s-a afirmat ca un rapsod inspirat al satului basarabean, ca un fin şi inteligent interpret al valorilor spirituale ale acestui pământ. Cu sinceritatea şi luciditatea ce-l caracterizează, el a redat viaţa reală a oamenilor simpli, poezia intimă a piesajului natal. Fiind în acelaş timp realist, simbolist şi romantic, pictorul rămâne în permanenţă adept al unui lirism bazat pe impulsurile lăuntrice. Omul şi Pomul este laitmotivul multor opere elaborate de artist la sfîrşitul deceniului şapte. Apelând la valenţele metaforei şi ale simbolului, autorul exprima rosturile majore ale existenţei umane. Se remarcă în acest sens mai ales tripticul Fericirea lui Ion (1967), operă de referinţă nu numai în creaţia pictorului, dar şi în evoluţia picturii moldoveneşti.
Alexandru Plămădeală
300,00 MDL
Pentru majoritatea oamenilor, Alexandru Plămădeală (1888-1940) este cunoscut mai ales ca autor al monumentului lui Ştefan cel Mare (amplasat la intrarea în Grădina Publică din Chişinău), monument care are o valoare profund simbolică pentru românii basarabeni. Pentru talentul şi măiestria sa artistică, în 1923 este distins cu Ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer, alături de mari plasticieni români – Constantin Brâncuşi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza. Sculptorul s-a afirmat şi ca un adevărat animator al vieţii culturale din Basarabia. În calitatea lui de director al Şcolii de Belle-Arte din Chişinău, va reuşi să modernizeze sistemul de învăţământ aristic din Basarabia, aliniindu-l, pe cât era posibil, la evoluţiile artistice europene.
Alexandru Plămădeală
300,00 MDL
Pentru majoritatea oamenilor, Alexandru Plămădeală (1888-1940) este cunoscut mai ales ca autor al monumentului lui Ştefan cel Mare (amplasat la intrarea în Grădina Publică din Chişinău), monument care are o valoare profund simbolică pentru românii basarabeni. Pentru talentul şi măiestria sa artistică, în 1923 este distins cu Ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer, alături de mari plasticieni români – Constantin Brâncuşi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza. Sculptorul s-a afirmat şi ca un adevărat animator al vieţii culturale din Basarabia. În calitatea lui de director al Şcolii de Belle-Arte din Chişinău, va reuşi să modernizeze sistemul de învăţământ aristic din Basarabia, aliniindu-l, pe cât era posibil, la evoluţiile artistice europene.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.