„Penele pestrițe ale cocoșului. 15 poeți francofoni din Belgia” a fost adăugat în coș. Vezi coșul
File din jurnalul de bord (al unui marinar cardiac)
59,00 MDL
- ISBN: 978-9975-0-0210-3
- Anul apariției: 2018
- Autor: Vitalie Răileanu
- Format: 150x240mm
- Nr. de pagini: 72
- Tipul copertei: broșată
În stoc
„Poezia lui Vitalie Răileanu nu e o plutire în derivă, căci există și un far luminos, semnalat discret, în acord cu poezia sa, printre valurile neogoite. Este vorba de chipul femeii precum Capul Bunei Speranțe. Femeia e „o străină statuie de sare”, în acord mai larg cu tradiția poetică, o imagine rămasă undeva pe uscat, spre care orgoliosul și temerarul timonier se îndreaptă și nu va ajunge niciodată. Poezia sa e o saga, atât de îndrăgită de poet, saga aparent invariabilă, aparent monotonă și aparent simplă, ca tema Mării.”
Grigore Chiper, critic literar
Fii primul care adaugi o recenzie la „File din jurnalul de bord (al unui marinar cardiac)”
Produse similare
Poezia BASA
80,00 MDL
Deși autoarea avertizează din capul locului că Poezia BASA „nu este o istorie a poeziei române din Basarabia, nu este un eseu despre evoluția acestui gen literar în stânga Prutului și nici o monografie“, impresia generală pe care ți-o lasă volumul e de ansamblu bine gândit și bine articulat, urmând o cât se poate de firească evoluție cronologică, însumând aproape un secol de poezie. Compartimentarea pe epoci și generații, ordonarea substanței analitice într-o anumită succesiune sporește senzația de întreg, fără goluri semnificative: Dogmă și rezistență (despre șaizeciști), Evadarea în metaforă (capitol dedicat șaptezeciștilor), Democratizare și sincronizare (fascicule consacrate optzeciștilor) ș.a.m.d. Astfel, acolada analitică are la un pol prima carte (Oglinzi fermecate, 1927) a lui Liviu Deleanu, iar la celălalt, volumul lui Nicolae Popa O mie de ani cu fața la soare (2019).
Poezia BASA
80,00 MDL
Deși autoarea avertizează din capul locului că Poezia BASA „nu este o istorie a poeziei române din Basarabia, nu este un eseu despre evoluția acestui gen literar în stânga Prutului și nici o monografie“, impresia generală pe care ți-o lasă volumul e de ansamblu bine gândit și bine articulat, urmând o cât se poate de firească evoluție cronologică, însumând aproape un secol de poezie. Compartimentarea pe epoci și generații, ordonarea substanței analitice într-o anumită succesiune sporește senzația de întreg, fără goluri semnificative: Dogmă și rezistență (despre șaizeciști), Evadarea în metaforă (capitol dedicat șaptezeciștilor), Democratizare și sincronizare (fascicule consacrate optzeciștilor) ș.a.m.d. Astfel, acolada analitică are la un pol prima carte (Oglinzi fermecate, 1927) a lui Liviu Deleanu, iar la celălalt, volumul lui Nicolae Popa O mie de ani cu fața la soare (2019).
Stoc epuizat
Ei confundau librăria cu libertatea
45,00 MDL
„Volumul de versuri „Ei confundau librăria cu libertatea”, semnat de tânăra, dar promițătoarea poetă Ioana Isac, adeverește faptul că reprezintă ultima generație a căutătorilor de poezie autentică în impactul propriu cu lectura unor cărți deosebite ca instrument de a explora și descoperi viața însăși, refuzând-o în varianta ei explicită, neroadă. Titlul incitant este unul modern ce anunță o poezie pornită să dea o replică propriei existențe în spațiul satisfacției materiale și al pragmatismului prolix. Aflată între cele două lumi, poezia Ioanei Isac este totuși constructivă prin luminozitatea sentimentului de iubire ce-o transpare (în întregime și în parte). Poemele ce-o exprimă sunt de-o sinceritate totalmente dezavuată, iar unele imagini – surprinzător de proaspete, profunzimea sugestiilor stând, deseori, în contrasensuri. ”
Tamara Cristei, doctor, conferențiar universitar
Stoc epuizat
Ei confundau librăria cu libertatea
45,00 MDL
„Volumul de versuri „Ei confundau librăria cu libertatea”, semnat de tânăra, dar promițătoarea poetă Ioana Isac, adeverește faptul că reprezintă ultima generație a căutătorilor de poezie autentică în impactul propriu cu lectura unor cărți deosebite ca instrument de a explora și descoperi viața însăși, refuzând-o în varianta ei explicită, neroadă. Titlul incitant este unul modern ce anunță o poezie pornită să dea o replică propriei existențe în spațiul satisfacției materiale și al pragmatismului prolix. Aflată între cele două lumi, poezia Ioanei Isac este totuși constructivă prin luminozitatea sentimentului de iubire ce-o transpare (în întregime și în parte). Poemele ce-o exprimă sunt de-o sinceritate totalmente dezavuată, iar unele imagini – surprinzător de proaspete, profunzimea sugestiilor stând, deseori, în contrasensuri. ”
Tamara Cristei, doctor, conferențiar universitar
Niciun cerc nu se-nchide. Colecția „Primăvara poeților”
57,00 MDL
Născut la Cahul în 1920, refugiat la Brăila în 1944, apoi stabilit la Bucureşti, deţinut la Jilava şi în lagărele „cumplitului Canal” (1950-1954), pentru „crima de uneltire împotriva păcii”, apoi la Balta Brăilei şi Gherla (1958-1964) pentru că a lăsat să circule poemele concepute la Canal, Andrei Ciurunga, cunoscut şi ca Robert Cahuleanu (la naştere, Robert Eisenbraun), a publicat în timpul vieţii peste douăzeci de volume de versuri. Poetul cu origini basarabene este, de obicei, citat în studiile despre poezia detenţiei.
Afirmându-se ca poet al detenţiei, Andrei Ciurunga nu se limitează totuşi la această temă. După Mihai Cimpoi, el nu cultivă „numai ceremonialul suferinţei, ci şi ceremonialul iubirii şi ceremonialul dragostei de patrie şi de patria-mică – Basarabia”. Temele mari ale poeziei dintotdeauna – dragostea, patria, natura – sunt prezente în cărţile poetului, după cum o demonstrează şi actualul volum din colecţia „Primăvara poeţilor”.
Niciun cerc nu se-nchide. Colecția „Primăvara poeților”
57,00 MDL
Născut la Cahul în 1920, refugiat la Brăila în 1944, apoi stabilit la Bucureşti, deţinut la Jilava şi în lagărele „cumplitului Canal” (1950-1954), pentru „crima de uneltire împotriva păcii”, apoi la Balta Brăilei şi Gherla (1958-1964) pentru că a lăsat să circule poemele concepute la Canal, Andrei Ciurunga, cunoscut şi ca Robert Cahuleanu (la naştere, Robert Eisenbraun), a publicat în timpul vieţii peste douăzeci de volume de versuri. Poetul cu origini basarabene este, de obicei, citat în studiile despre poezia detenţiei.
Afirmându-se ca poet al detenţiei, Andrei Ciurunga nu se limitează totuşi la această temă. După Mihai Cimpoi, el nu cultivă „numai ceremonialul suferinţei, ci şi ceremonialul iubirii şi ceremonialul dragostei de patrie şi de patria-mică – Basarabia”. Temele mari ale poeziei dintotdeauna – dragostea, patria, natura – sunt prezente în cărţile poetului, după cum o demonstrează şi actualul volum din colecţia „Primăvara poeţilor”.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.