„Tudor Zbârnea. Reconfigurări fluide. Pictură” a fost adăugat în coș. Vezi coșul
Adaugă în favorite

Vlad Bolboceanu
80,00 MDL
- ISBN: 9975-61-375-6
- Anul apariției: 2005
- Ilustrații: Imagini: Iurie Foca
- Traducere: Iulian Robu
- Format: 235x275mm
- Nr. de pagini: 48
- Tipul copertei: broşată
Stoc epuizat
În Chișinău, livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 350 MDL
În afara Chișinăului (R.Moldova), livrarea este gratuită pentru comenzi cu valoare mai mare de 450 MDL
SKU:
9975613756
Categorie:
Cărți de artă și albume
Ceramică
Fii primul care adaugi o recenzie la „Vlad Bolboceanu” Anulează răspunsul
Produse similare
De la șatră la palat
240,00 MDL
După secole de peregrinări cu șatra, după nopți petrecute în corturi de pânză sau în bordeie, romii, acest popor iubitor de libertate, s-au statornicit în sate sau orașe, au format comunități compacte, construindu-și casele la care, poate, au visat ani și ani.
Una dintre aceste comunități se află astăzi în Dealul Țiganilor din Soroca, un cartier ce impresionează prin diversitatea arhitecturală. Veți descoperi aici adevărate palate, cu tot felul de turnuri și turnulețe, cu coloane și porticuri, cu statui și basoreliefuri, cu fațade viu-colorate, placate cu ceramică specială și mozaic, cu garduri și porți înalte, forjate din metal costisitor. Multe dintre aceste construcții sunt replici ale unor clădiri celebre din lume: Capitoliul din Washington, Teatrul Bol’șoi din Moscova, Bazilica Sf. Petru din Vatican etc., etc.
Și mai uluitoare este îmbinarea dintre eclectismul luxuriant al edificiilor și modul de viață al romilor, care au păstrat aproape intacte tradițiile și obiceiurile ancestrale.
Nicolae Bulat și Vadim Șterbate ne propun, prin albumul “De la șatră la palat”, o incursiune în istoria romilor, dar și o călătorie în lumea fastului și a contrastelor din Dealul Țiganilor, una dintre cele mai captivante atracții turistice din orașul Soroca.
De la șatră la palat
240,00 MDL
După secole de peregrinări cu șatra, după nopți petrecute în corturi de pânză sau în bordeie, romii, acest popor iubitor de libertate, s-au statornicit în sate sau orașe, au format comunități compacte, construindu-și casele la care, poate, au visat ani și ani.
Una dintre aceste comunități se află astăzi în Dealul Țiganilor din Soroca, un cartier ce impresionează prin diversitatea arhitecturală. Veți descoperi aici adevărate palate, cu tot felul de turnuri și turnulețe, cu coloane și porticuri, cu statui și basoreliefuri, cu fațade viu-colorate, placate cu ceramică specială și mozaic, cu garduri și porți înalte, forjate din metal costisitor. Multe dintre aceste construcții sunt replici ale unor clădiri celebre din lume: Capitoliul din Washington, Teatrul Bol’șoi din Moscova, Bazilica Sf. Petru din Vatican etc., etc.
Și mai uluitoare este îmbinarea dintre eclectismul luxuriant al edificiilor și modul de viață al romilor, care au păstrat aproape intacte tradițiile și obiceiurile ancestrale.
Nicolae Bulat și Vadim Șterbate ne propun, prin albumul “De la șatră la palat”, o incursiune în istoria romilor, dar și o călătorie în lumea fastului și a contrastelor din Dealul Țiganilor, una dintre cele mai captivante atracții turistice din orașul Soroca.
Anatol Grigoraș. Artistul din umbră (1919-2002)
175,00 MDL
În monografia ANATOL GRIGORAȘ, realizată de Eleonora Brigalda, doctor în studiul artelor, profesor universitar, este evocat destinul tragic al artistului, activitatea artistică și didactică, analizată creația artistului în domeniul picturii și graficii.
Integrat tradiției colorismului românesc, Anatol Grigoraș (1919-2002), unul din cei mai dotați pictori contemporani din Republica Moldova și-a configurat opera bazându-se mai cu seamă pe expresia formei și a culorii. În tentativa de transfigurare a realului el apelează la resursele artistice specifice impresionismului și post-impresionismului.
Lucrările pictorului realizate într-o netăgăduită originalitate, îmbinând știința compunerii, a desenului cu rafinamentul cromatic, se află în Muzeul Național de Artă al Moldovei, în Muzeul de artă din Tighina, în colecții particulare. Majoritatea ilustrațiilor vor fi prezentate în premieră publicului amator de artă.
Anatol Grigoraș. Artistul din umbră (1919-2002)
175,00 MDL
În monografia ANATOL GRIGORAȘ, realizată de Eleonora Brigalda, doctor în studiul artelor, profesor universitar, este evocat destinul tragic al artistului, activitatea artistică și didactică, analizată creația artistului în domeniul picturii și graficii.
Integrat tradiției colorismului românesc, Anatol Grigoraș (1919-2002), unul din cei mai dotați pictori contemporani din Republica Moldova și-a configurat opera bazându-se mai cu seamă pe expresia formei și a culorii. În tentativa de transfigurare a realului el apelează la resursele artistice specifice impresionismului și post-impresionismului.
Lucrările pictorului realizate într-o netăgăduită originalitate, îmbinând știința compunerii, a desenului cu rafinamentul cromatic, se află în Muzeul Național de Artă al Moldovei, în Muzeul de artă din Tighina, în colecții particulare. Majoritatea ilustrațiilor vor fi prezentate în premieră publicului amator de artă.
Alexandru Plămădeală
300,00 MDL
Pentru majoritatea oamenilor, Alexandru Plămădeală (1888-1940) este cunoscut mai ales ca autor al monumentului lui Ştefan cel Mare (amplasat la intrarea în Grădina Publică din Chişinău), monument care are o valoare profund simbolică pentru românii basarabeni. Pentru talentul şi măiestria sa artistică, în 1923 este distins cu Ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer, alături de mari plasticieni români – Constantin Brâncuşi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza. Sculptorul s-a afirmat şi ca un adevărat animator al vieţii culturale din Basarabia. În calitatea lui de director al Şcolii de Belle-Arte din Chişinău, va reuşi să modernizeze sistemul de învăţământ aristic din Basarabia, aliniindu-l, pe cât era posibil, la evoluţiile artistice europene.
Alexandru Plămădeală
300,00 MDL
Pentru majoritatea oamenilor, Alexandru Plămădeală (1888-1940) este cunoscut mai ales ca autor al monumentului lui Ştefan cel Mare (amplasat la intrarea în Grădina Publică din Chişinău), monument care are o valoare profund simbolică pentru românii basarabeni. Pentru talentul şi măiestria sa artistică, în 1923 este distins cu Ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer, alături de mari plasticieni români – Constantin Brâncuşi, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza. Sculptorul s-a afirmat şi ca un adevărat animator al vieţii culturale din Basarabia. În calitatea lui de director al Şcolii de Belle-Arte din Chişinău, va reuşi să modernizeze sistemul de învăţământ aristic din Basarabia, aliniindu-l, pe cât era posibil, la evoluţiile artistice europene.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.