A-Z. Best
45,00 MDL
După cum sugerează chiar titlul, volumul adună cele mai bune poezii ale lui Emilian Galaicu-Păun, selecția aparținîndu-i autorului. Criticul Al. Cistelecan, prefațatorul plachetei, definește poezia lui Galaicu-Păun drept una “de înalt voltaj și de ample convulsii – sau cutremure – atît ale ființei, cît și ale limbajului; o poezie parcă abia scăpată din teroarea viziunii și care răsfrînge în pagină o panică vag controlată a propriei furori imaginative.”
A-Z. Best
45,00 MDL
După cum sugerează chiar titlul, volumul adună cele mai bune poezii ale lui Emilian Galaicu-Păun, selecția aparținîndu-i autorului. Criticul Al. Cistelecan, prefațatorul plachetei, definește poezia lui Galaicu-Păun drept una “de înalt voltaj și de ample convulsii – sau cutremure – atît ale ființei, cît și ale limbajului; o poezie parcă abia scăpată din teroarea viziunii și care răsfrînge în pagină o panică vag controlată a propriei furori imaginative.”
601 sau valiza cu busole
43,00 MDL
601 sau Valiza cu busole e ... un roman al capcanelor identităţii, construit în cheie confesivă şi (probabil) autobiografică, naratoarea fiind o (perpetuă) studentă din Republica Moldova la Bucureşti. Întreaga construcţie narativă nu e determinată de o logică cauzală sau temporală, ci doar de faptul că evenimentele sunt trăite de către naratoare, care îşi codifică experienţele şi căutările prin prisma „blestemului de a fi basarabeancă“. Bestemul doare, drama geopolitică e interiorizată fără rest şi trăită incredibil de intens.
601 sau valiza cu busole
43,00 MDL
601 sau Valiza cu busole e ... un roman al capcanelor identităţii, construit în cheie confesivă şi (probabil) autobiografică, naratoarea fiind o (perpetuă) studentă din Republica Moldova la Bucureşti. Întreaga construcţie narativă nu e determinată de o logică cauzală sau temporală, ci doar de faptul că evenimentele sunt trăite de către naratoare, care îşi codifică experienţele şi căutările prin prisma „blestemului de a fi basarabeancă“. Bestemul doare, drama geopolitică e interiorizată fără rest şi trăită incredibil de intens.
Fiinţe, umbre, epifanii
40,00 MDL
"Oricât şi-ar propune autorul să rarefieze (minimalist) şi să prozaizeze (autenticist) spaţiile dezlocuite de universurile sale imaginare, poezia rămâne una densă ca semnificaţie şi discursivitate. Una barocă, adică, după cum îl ştiam. Poate cu nişte accente dramatice mai pregnante." (Mircea V. Ciobanu)
Fiinţe, umbre, epifanii
40,00 MDL
"Oricât şi-ar propune autorul să rarefieze (minimalist) şi să prozaizeze (autenticist) spaţiile dezlocuite de universurile sale imaginare, poezia rămâne una densă ca semnificaţie şi discursivitate. Una barocă, adică, după cum îl ştiam. Poate cu nişte accente dramatice mai pregnante." (Mircea V. Ciobanu)
Cartea viselor
30,00 MDL
"După cum afirmă și autorul în discuțiile cu puținii săi amici literari – Marcel Gherman este un solitar atât prin fire, cât și prin natura căutărilor sale artistice –, "Cartea viselor" se înscrie în curentul pe care unii critici și istorici literari îl numesc cyberpunk. „Postcyberpunk”, mai precizează autorul, dar cred că o face dintr-un ușor snobism, mai ales că nici primul termen și nici derivatul său nu definesc o arie de preocupări literare clar delimitată de celelalte. /.../ În prozele sale scurte, Marcel Gherman rămâne în cadrul virtual al cyberpunkului, păstrând atmosfera atât de specifică lumilor lui Philip K. Dick sau William Gibson, populate de androizi, hackeri și oi electrice. Cu toate acestea, scriitorul evită intriga și alte elemente ale conflictului, apelând la notația (nu și la parabola) de tip borgesian și mărginindu-se la efecte vizuale. Afixul post, atât de important pentru autor – se creează impresia că cyberpunkul e doar remorca, fie și conceptuală, a acestui prefix –, camuflează adevărata sa sensibilitate, ce trebuie căutată mai curând în filmele lui Ron Fricke (Baraka) și Godfrey Reggio (Koyaanisqatsi). În ambele producții, se practică un soi de cinematografie pură, filmele constând dintr-o succesiune de secvențe, înlănțuite aparent după o logică a oniricului. De fapt, citind prozele lui Marcel Gherman, ai în față aceleași reprezentări dinamice, dar fără actori și replici propriu-zise. Imaginile nu se derulează pe fundalul unor compoziții muzicale, ca în Baraka, de pildă, ci transpun în limbaj verbal experiențele liminale ale transelor, viselor și altor realități mediane între viață și moarte." (Adrian Ciubotaru)
Cartea viselor
30,00 MDL
"După cum afirmă și autorul în discuțiile cu puținii săi amici literari – Marcel Gherman este un solitar atât prin fire, cât și prin natura căutărilor sale artistice –, "Cartea viselor" se înscrie în curentul pe care unii critici și istorici literari îl numesc cyberpunk. „Postcyberpunk”, mai precizează autorul, dar cred că o face dintr-un ușor snobism, mai ales că nici primul termen și nici derivatul său nu definesc o arie de preocupări literare clar delimitată de celelalte. /.../ În prozele sale scurte, Marcel Gherman rămâne în cadrul virtual al cyberpunkului, păstrând atmosfera atât de specifică lumilor lui Philip K. Dick sau William Gibson, populate de androizi, hackeri și oi electrice. Cu toate acestea, scriitorul evită intriga și alte elemente ale conflictului, apelând la notația (nu și la parabola) de tip borgesian și mărginindu-se la efecte vizuale. Afixul post, atât de important pentru autor – se creează impresia că cyberpunkul e doar remorca, fie și conceptuală, a acestui prefix –, camuflează adevărata sa sensibilitate, ce trebuie căutată mai curând în filmele lui Ron Fricke (Baraka) și Godfrey Reggio (Koyaanisqatsi). În ambele producții, se practică un soi de cinematografie pură, filmele constând dintr-o succesiune de secvențe, înlănțuite aparent după o logică a oniricului. De fapt, citind prozele lui Marcel Gherman, ai în față aceleași reprezentări dinamice, dar fără actori și replici propriu-zise. Imaginile nu se derulează pe fundalul unor compoziții muzicale, ca în Baraka, de pildă, ci transpun în limbaj verbal experiențele liminale ale transelor, viselor și altor realități mediane între viață și moarte." (Adrian Ciubotaru)
Trei laureaţi CERVANTES într-o carte
39,00 MDL
Toate cele trei texte prezente în antologia „Trei laureaţi Cervantes într-o carte” („Cafeneaua artiştilor” de Camilo José Cela, „Poveste cu detectivi” de Juan Marsé, „Căpăţâna de miel” de Francisco Ayala) sunt imaginea, mai mult psihologică decât epică, a unei epoci dramatice din istoria Spaniei, văzute prin personajele periferice ale acesteia. Un timp al „marginalilor” ce a survenit după un timp al „eroilor”, eşuând lamentabil în crimă şi dezbinare şi cronometrat în ritm cardiac de trei mari conştiinţe ale acestei ţări. (Adrian Ciubotaru)
Trei laureaţi CERVANTES într-o carte
39,00 MDL
Toate cele trei texte prezente în antologia „Trei laureaţi Cervantes într-o carte” („Cafeneaua artiştilor” de Camilo José Cela, „Poveste cu detectivi” de Juan Marsé, „Căpăţâna de miel” de Francisco Ayala) sunt imaginea, mai mult psihologică decât epică, a unei epoci dramatice din istoria Spaniei, văzute prin personajele periferice ale acesteia. Un timp al „marginalilor” ce a survenit după un timp al „eroilor”, eşuând lamentabil în crimă şi dezbinare şi cronometrat în ritm cardiac de trei mari conştiinţe ale acestei ţări. (Adrian Ciubotaru)
Trei laureaţi NIKE într-o carte
20,00 MDL
Dezvoltând subiecte ce reflectă realităţi din timpul Republicii Populare Polonia, cele trei proze incluse în volumul de faţă – apărute în limba polonă în cartea Opowieści wigilijne (Poveşti de Crăciun) în anul 2000 – abordează probleme general-umane, cum ar fi singurătatea, aşteptarea, disperarea, inadaptarea, beţia, şi, cu toate că se referă la cel mai frumos moment al anului, nu evocă atmosfera de sărbătoare şi de beatitudine, ci au în centru fiinţa omului aflat în căutarea locului său în lume. (Lucia Ţurcanu)
Trei laureaţi NIKE într-o carte
20,00 MDL
Dezvoltând subiecte ce reflectă realităţi din timpul Republicii Populare Polonia, cele trei proze incluse în volumul de faţă – apărute în limba polonă în cartea Opowieści wigilijne (Poveşti de Crăciun) în anul 2000 – abordează probleme general-umane, cum ar fi singurătatea, aşteptarea, disperarea, inadaptarea, beţia, şi, cu toate că se referă la cel mai frumos moment al anului, nu evocă atmosfera de sărbătoare şi de beatitudine, ci au în centru fiinţa omului aflat în căutarea locului său în lume. (Lucia Ţurcanu)
Unde-s zeii popoarelor învinse
35,00 MDL
Libertatea omului e numai aparentă, în realitate, el se naşte cu frica animalică de moarte, o stare patologică de care nu-i atât de uşor să scapi.
Unde-s zeii popoarelor învinse
35,00 MDL
Libertatea omului e numai aparentă, în realitate, el se naşte cu frica animalică de moarte, o stare patologică de care nu-i atât de uşor să scapi.
Singurătatea de miercuri
40,00 MDL
"Singurătatea, tristeţea, disperarea au devenit de mult topos-uri poetice pe care au crescut literaturi. Veninul elegiac al acestor sentimente s+a deversat în mii de poeme, până la Sapho şi după mitologicele azi Tristia. Oricât de rodată, tema nu se va epuiza însă niciodată, deoarece singurătatea, convertită în tristeţe, află, prin suferinţă, o faţă mereu inedită, atingând mereu alte şi alte corzi. Nimic nu-i va suprima amara unicitate. Aşadar, Singurătatea de miercuri continuă o tângă veche într-un suflet nou. Deşi sunt o filă din aceeaşi biblie a înstrăinării, poemele ce se însoţesc aici au totuşi o chimie total diferită a lacrimii" (Eugen Lungu).
Singurătatea de miercuri
40,00 MDL
"Singurătatea, tristeţea, disperarea au devenit de mult topos-uri poetice pe care au crescut literaturi. Veninul elegiac al acestor sentimente s+a deversat în mii de poeme, până la Sapho şi după mitologicele azi Tristia. Oricât de rodată, tema nu se va epuiza însă niciodată, deoarece singurătatea, convertită în tristeţe, află, prin suferinţă, o faţă mereu inedită, atingând mereu alte şi alte corzi. Nimic nu-i va suprima amara unicitate. Aşadar, Singurătatea de miercuri continuă o tângă veche într-un suflet nou. Deşi sunt o filă din aceeaşi biblie a înstrăinării, poemele ce se însoţesc aici au totuşi o chimie total diferită a lacrimii" (Eugen Lungu).