Proză, poezie și dramaturgie

Deși e o lucrare de ficțiune, nuvela reconstituie cu fidelitate „metodele de lucru” ale celui mai temut organ de reprimare politică din Uniunea Sovietică – renumita CEKA înființată de Dzerjinski la sugestia lui Lenin. Autorul, Vladimir Zazubrin (1895-1937), s-a documentat foarte serios, intervievând foștii cekiști despre felul cum erau executați cei condamnați de tribunalele sovietice. Scenele, de o cumplită ferocitate, oripilează și azi. Istoricul rus Aleksei Tepleakov (n. 1967) bănuiește că prozatorului i-a servit drept prototip pentru crearea lui Andrei Srubov, protagonistul nuvelei, S. Șkitov, anarhist-comunist, adevărat asasin care a ajuns la conducerea GUBCEKA. Angrenat în oribilul conveier al morții, ucigând aproape zilnic zeci de oameni, mulți fără nicio vină, personajul însuși e „demascat” și condamnat la moarte de implacabila mașinărie marțială. Adică, în ultimă instanță, devine și el o așchie în malaxorul care macină fără întrerupere vieți omenești. Când i se anunță sentința, Srubov capotează psihic. Scriitorul evocă în culori tragice, prin exces de elemente naturaliste, chinurile condamnaților, ceea ce trezește repulsia cititorului. Nuvela devine astfel un document acuzator la adresa poliției secrete sovietice și a servanților ei robotizați. Totuși, prozatorul e tentat să romantizeze „idealurile” revoluției și să justifice astfel aceste crime. Ca într-un thriller politic bine regizat, Vladimir Zazubrin și Valerian Pravduhin, prefațatorul nuvelei, erau executați și ei de NKVD!

Deși autoarea avertizează din capul locului că Poezia BASA „nu este o istorie a poeziei române din Basarabia, nu este un eseu despre evoluția acestui gen literar în stânga Prutului și nici o monografie“, impresia generală pe care ți-o lasă volumul e de ansamblu bine gândit și bine articulat, urmând o cât se poate de firească evoluție cronologică, însumând aproape un secol de poezie. Compartimentarea pe epoci și generații, ordonarea substanței analitice într-o anumită succesiune sporește senzația de întreg, fără goluri semnificative: Dogmă și rezistență (despre șaizeciști), Evadarea în metaforă (capitol dedicat șaptezeciștilor), Democratizare și sincronizare (fascicule consacrate optzeciștilor) ș.a.m.d. Astfel, acolada analitică are la un pol prima carte (Oglinzi fermecate, 1927) a lui Liviu Deleanu, iar la celălalt, volumul lui Nicolae Popa O mie de ani cu fața la soare (2019).

Volumul „Penele pestrițe ale cocoșului. Cincisprezece poeți francofoni din Belgia” continuă seria de antologii de poezie a Editurii Arc (în care mai intră „Cu picioarele afară. Cincisprezece poeți flamanzi” și „Poetule, piaptănă-ți părul. Cincisprezece poeți neerlandezi”). Cititorului i se propune o selecție de poeme aparținând unor autori ce fac parte din generații diferite (Colette Nys-Mazure, decanul de vârstă al cărții, s-a născut în 1939, iar Gioia Kayaga, cea mai tânără dintre poeții antologați, în 1990) și practică formule poetice dintre cele mai diverse. Prefața și medalioanele biobibliografice semnate de Jan H. Mysjkin, dar și traducerea impecabilă făcută de poeta Doina Ioanid, în colaborare cu antologatorul, ne ajută să descoperim poezia a cincisprezece autori (din a doua jumătate a secolului XX) care s-au născut în Belgia, scriu în limba franceză și, dincolo de invocatele „probleme de identitate”, dau dovadă de real talent.

Antologia cuprinde 17 scriitori, reprezentând toate generațiile prozei slovace contemporane. Cel mai în vârstă, Rudolf Dobiáš, este născut în 1934, iar cel mai tânăr, Jan Púček e abia trecut de treizeci de ani. Unii din prozatorii incluși în volum fac parte din pleiada de scriitori care au fost lansați sau formați ca artiști sub egida revistei Mladá tvorba („Creația tânără”), publicație îndrăzneață care a neglijat rigiditățile doctrinare ale realismului socialist și a promovat suflul modern al prozei occidentale (existențialismul, noul roman ș.a.). Începând cu 1956, în paginile revistei s-au afirmat tinerii pe atunci Pavel Vilikovský, Dušan Mitana, Dušan Dušek și alții. Anume aceşti temerari au pus bazele prozei slovace de azi. O antologie care include prozatori din diverse generații se face remarcată și printr-o larga paletă a diversităților structurale şi stilistice. Ceea ce înseamnă că volumul conține proză variată epic – de la cea de tip realist până la cea cu tentă postmodernistă (vezi proza textualist-livrescă a lui Marek Vadas Sunt un băiat din carte, piesă care dă și titlul volumului). Așa că orice cititor care va deschide antologia va găsi neapărat ceva care să-l atragă și să-l câștige în plan literar. În ultimii ani, Editura Arc și-a bucurat prietenii iubitori de carte cu o serie întreagă de literatură performantă din spațiul european: Coama leului pe pernă. Antologie de proză cehă contemporană; Poetule, piaptănă-ți părul! Cincisprezece poeți neerlandezi; Cu picioarele afară. Cincisprezece poeți flamanzi. În curs de pregătire e o nouă selecție care va prezenta poeții francofoni din Belgia.